Tipi / vulvar / paziente / vulvar-treatment-pdq

Da love.co
Andà à a navigazione Andate à circà
Sta pagina cuntene cambiamenti chì ùn sò micca marcati per a traduzzione.

Trattamentu di u Cancer Vulvar (®) –Versione Paziente

Infurmazione generale nantu à u cancheru Vulvar

PUNTI CHIAVE

  • U cancheru vulvaricu hè una malattia rara in cui si formanu cellule maligne (cancerose) in i tessuti di a vulva.
  • Avè neoplasia intraepiteliale vulvare o infezione da HPV pò aumentà u risicu di cancru vulvare.
  • I segni di u cancheru vulvariu includenu sanguinamentu o prurito in a zona vulvare.
  • E prove chì esaminanu a vulva sò aduprate per diagnosticà u cancheru di a vulva.
  • Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

U cancheru vulvaricu hè una malattia rara in cui si formanu cellule maligne (cancerose) in i tessuti di a vulva.

U cancheru vulvariu si forma in i genitali esterni di una donna. A vulva include:

  • Labbra interna è esterna di u vaginu.
  • Clitoris (tissutu sensitivu trà e labbre).
  • Apertura di u vaginu è e so glandule.
  • Mons pubis (a zona tondula davanti à l'osse pubiche chì si copre di peli à a pubertà).
  • Perineu (l'area trà a vulva è l'anu).
Anatomia di a vulva. A vulva include u mons pubis, u clitoride, l'apertura uretrale, labbra interne è esterne di a vagina, apertura vaginale è perineu.

U cancheru vulvaricu affetta u più spessu e labbre vaginali esterne. Meno spessu, u cancheru affetta i labbra vaginali interni, u clitoride, o glàndule vaginali.

U cancheru vulvariu di solitu si forma lentamente per parechji anni. E cellule anormali ponu cresce nantu à a superficia di a pelle vulvaria per un bellu pezzu. Sta cundizione hè chjamata neoplasia intraepiteliale vulvare (VIN). Perchè hè pussibile per VIN diventà un cancheru vulvariu, hè impurtante uttene trattamentu.

Avè neoplasia intraepiteliale vulvare o infezione da HPV pò aumentà u risicu di cancru vulvare.

Tuttu ciò chì aumenta u risicu di piglià una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in periculu. I fattori di risicu per u cancheru vulvariu includenu i seguenti:

  • Vechja età.
  • Avè l'infezzione di u papillomavirus umanu (HPV).
  • Avè neoplasia intraepiteliale vulvare (VIN).
  • Avè una storia di verruche genitali.

Altri fattori di risicu pussibuli includenu i seguenti:

  • Avè parechji cumpagni sessuali.
  • Avè u primu rapportu sessuale à una ghjovana età.
  • Avè una storia di test Papanormali anormali (Pap frammenti).

I segni di u cancheru vulvariu includenu sanguinamentu o prurito in a zona vulvare.

U cancheru vulvariu spessu ùn causa micca segni o sintomi precoci. I segni è i sintomi ponu esse causati da u cancheru vulvariu o da altre condizioni. Verificate cù u vostru duttore se avete unu di i seguenti:

  • Un pezzu o crescita nantu à a vulva chì pare un verru o ulceru.
  • Prurite in a zona vulvare chì ùn si ne và.
  • Sanguinamentu micca ligatu à a menstruazione (periodi).
  • Dolore in a zona vulvare.

E prove chì esaminanu a vulva sò aduprate per diagnosticà u cancheru di a vulva.

E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:

  • Esame fisicu è storia di salute: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu u cuntrollu di a vulva per i segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa.
  • Esame pelvicu: Un esame di a vagina, u cervice, l'utru, e tube di Falloppiu, l'ovari è u rettu. Un speculum hè inseritu in u vaginu è u duttore o infermiera guarda à u vaginu è u cervice per i segni di malattia. Un test Pap di u cervice hè generalmente fattu. U duttore o l'infermiera inserisce ancu una o duie dite lubrificate, inguantate di una manu in a vagina è mette l'altra manu nantu à u ventre inferiore per sente a dimensione, a forma è a pusizione di l'utru è di l'ovari. U duttore o l'infermiera inserisce ancu un dito inguantatu lubrificatu in u rectu per sente per grumi o zone anormali.
Esame pelvicu. Un duttore o infermiera inserisce una o duie dite lubrificate, inguantate di una manu in a vagina è appicca nantu à u ventre inferiore cù l'altra mano. Questu hè fattu per sente a dimensione, a forma è a pusizione di l'utru è di l'ovari. U vaginu, u collu di l'utru, e tube di Falloppiu è u rettu sò ancu verificati.
  • Test Pap: Una procedura per raccoglie cellule da a superficie di u cervice è di a vagina. Un pezzu di cuttone, una spazzola, o un picculu bastone di legnu hè adupratu per rascià delicatamente e cellule da u cervice è da a vagina. E cellule sò viste à u microscopiu per scopre s'elle sò anormali.
  • Test di papillomavirus umanu (HPV): Test di laboratorio adupratu per verificà DNA o RNA per certi tipi d'infezione da HPV. E cellule sò raccolte da a vulva è u DNA o RNA da e cellule hè verificatu per scopre se un'infezione hè causata da un tippu di papillomavirus umanu chì hè legatu à u cancheru di vulva. Questa prova pò esse fatta aduprendu u campione di cellule rimosse durante un test Pap. Questa prova pò ancu esse fatta se i risultati di un test Pap mostranu certe cellule vulvari anormali.
  • Biòpsia: A rimozione di e cellule o di i tessuti da a vulva da pudè esse viste à u microscopiu da un patologu per verificà i segni di u cancheru.
  • Colposcopia: Una procedura in cui un colposcopiu (un strumentu illuminatu, ingrandente) hè adupratu per verificà a vagina è u cervice per e zone anormali. I campioni di tessuti ponu esse prelevati cù una curette (strumentu in forma di cucchiaia) o un pennellu è verificati à u microscopiu per i segni di malattia.
  • MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
  • CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di e zone in u corpu, prese da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
  • Scansione PET (scansione tomografica à emissione di positroni): Una procedura per truvà cellule tumorali maligne in u corpu. Una piccula quantità di glucosiu radioattivu (zuccheru) hè iniettatu in una vena. U scanner PET gira intornu à u corpu è face una maghjina di induve u glucosu hè adupratu in u corpu. E cellule tumorali maligne si mostranu più luminose in u quadru perchè sò più attive è piglianu più glucosiu cà e cellule normali.

Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

L'opzioni di prognosi è di trattamentu dipendenu di i seguenti:

  • Sia chì u cancheru si sia spartu in e zone vicine o in altre parte di u corpu.
  • Sia chì u cancheru s'hè spartu à i linfonodi.
  • Sia chì u cancheru sia statu appena diagnosticatu o sia ripresu (torna).

Stadi di Cancer Vulvar

PUNTI CHIAVE

  • Dopu chì u cancheru vulvare hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in a vulva o in altre parti di u corpu.
  • Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
  • U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
  • In a neoplasia intraepiteliale vulvare (VIN), e cellule anormali si trovanu nantu à a superficia di a pelle vulvare.
  • E tappe seguenti sò aduprate per u cancheru vulvariu:
  • Tappa I
  • Tappa II
  • Tappa III
  • Tappa IV
  • U cancheru vulvare ricurrente hè u cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu.

Dopu chì u cancheru vulvare hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in a vulva o in altre parti di u corpu.

U prucessu adupratu per scopre se u cancheru si hè spartu in a vulva o in altre parti di u corpu hè chjamatu stadializazione. L'infurmazioni raccolte da u prucessu di messa in scena determinanu u stadiu di a malattia. Hè impurtante cunnosce a tappa per pianificà u trattamentu. E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate in u prucessu di messa in scena:

  • Cistoscopia: Una procedura per guardà in a vescica è l'uretra per verificà e zone anormali. Un cistoscopiu hè inseritu per l'uretra in a vescica. Un cistoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Pò ancu avè un strumentu per rimuovere campioni di tessuti, chì sò verificati sottu à per segni di cancheru.
  • Proctoscopia: Una procedura per guardà in u rettu è l'anu per verificà e zone anormali, aduprendu un proctoscopiu. Un proctoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede l'internu di u rettu è di l'anu. Pò ancu avè un strumentu per rimuovere campioni di tessuti, chì sò verificati à u microscopiu per segni di cancheru.
  • Radiografia di pettu: Una radiografia hè un tipu di raghju d'energia chì pò passà per u corpu è nantu à u filmu, fendu una figura di e zone in u corpu. Per mette in scena u cancheru vulvariu, i raggi X ponu esse presi da l'organi è l'osse in u pettu.
  • Pielogramma intravenuu (IVP): Una serie di raggi X di i reni, ureteri è vescica per scopre se u cancheru si hè sparitu in questi organi. Un tintu di cuntrastu hè injectatu in una vena. Quandu u tintu di cuntrastu si move per i reni, l'uretere è a vescica, i raggi X sò presi per vede s'ellu ci hè qualchì bloccu. Questa prucedura hè ancu chjamata urografia intravenosa.
  • Biopsia: A rimozione di e cellule o di i tessuti da a vescica o da u rettu in modu chì possanu esse viste à u microscopiu da un patologu per verificà i segni di u cancheru, se si sospetta chì u cancheru s'hè sparse quì.

Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.

U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:

  • Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
  • Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
  • Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.

U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.

Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.

  • Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
  • Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.

U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u cancheru vulvariu si sparghje in u pulmone, e cellule tumorali in u pulmone sò in realtà cellule tumorali vulvari. A malatia hè u cancheru metastaticu di a vulva, micca u cancheru di i pulmoni.

In a neoplasia intraepiteliale vulvare (VIN), e cellule anormali si trovanu nantu à a superficia di a pelle vulvare.

Queste cellule anormali ùn sò micca cancer. A neoplasia intraepiteliale vulvare (VIN) pò diventà canceru è si sparghje in u tissutu vicinu. U VIN hè qualchì volta chjamatu stadiu 0 o carcinoma in situ.

E tappe seguenti sò aduprate per u cancheru vulvariu:

Tappa I

In a tappa I, u cancheru si hè furmatu. U tumore si trova solu in a vulva o perineu (zona trà u rettu è a vagina). A Fase I hè divisa in fasi IA è IB.

E dimensioni di u tumore sò spessu misurate in centimetri (cm) o pollici. L'alimenti cumuni chì ponu esse aduprati per mostrà a dimensione di u tumore in cm includenu: un pisellu (1 cm), un arachide (2 cm), un uva (3 cm), una noce (4 cm), una calce (5 cm o 2 pollici), un ovu (6 cm), una pesca (7 cm), è un pompelmo (10 cm o 4 pollici).
  • In u stadiu IA, u tumore hè 2 centimetri o più chjucu è s'hè spartu 1 millimetru o menu in u tissutu di a vulva o di u perineu. U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi.
  • In u stadiu IB, u tumore hè più grande di 2 centimetri o s'hè spartu più di 1 millimetru in u tessulu di a vulva o perineu. U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi.
Millimetri (mm). Un puntu di matita acutu hè di circa 1 mm, un novu puntu di crayon hè di circa 2 mm, è una nova gomma di matita hè di circa 5 mm.

Tappa II

In u stadiu II, u tumore hè di qualsiasi dimensione è si hè spartu in a parte inferiore di l'uretra, a parte inferiore di a vagina o l'anu. U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi.

Tappa III

In u stadiu III, u tumore hè di qualsiasi dimensione è pò esse sparghje in a parte inferiore di l'uretra, a parte inferiore di a vagina o l'anu. U cancheru si hè spartu in unu o più linfonodi vicini. U Stage III hè divisu in e tappe IIIA, IIIB è IIIC.

  • In u stadiu IIIA, u cancheru si trova in 1 o 2 nodi linfatichi chì sò menu di 5 millimetri o in un nodu linfaticu chì hè 5 millimetri o più grande.
  • In u stadiu IIIB, u cancheru si trova in 2 o più nodi linfatichi chì sò 5 millimetri o più, o in 3 o più nodi linfatichi chì sò menu di 5 millimetri.
  • In u stadiu IIIC, u cancheru si trova in i nodi linfatichi è si hè spartu à a superficia esterna di i nodi linfatichi.

Tappa IV

In u stadiu IV, u tumore si hè spartu in a parte superiore di l'uretra, a parte superiore di a vagina, o in altre parte di u corpu. U Stage IV hè divisu in e tappe IVA è IVB.

  • In tappa IVA:
  • u cancheru si hè spargugliatu in u revestimentu di l'uretra superiore, a vagina superiore, a vejiga, o u rectu, o hè attaccatu à l'ossu pelvicu; o
  • u cancheru si hè spartu in i linfonodi vicini è i linfonodi ùn sò micca mobili o anu furmatu un'ulcera.
  • In u stadiu IVB, u cancheru si hè spartu in i linfonodi in a pelvis o in altre parte di u corpu.

U cancheru vulvare ricurrente hè u cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu.

U cancheru pò rientre in a vulva o in altre parti di u corpu.

Panoramica di l'Opzione di Trattamentu

PUNTI CHIAVE

  • Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun cancru vulvare.
  • Quattru tippi di trattamentu standard sò aduprati:
  • Chirurgia
  • Radioterapia
  • Chimioterapia
  • Immunoterapia
  • Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
  • U trattamentu per u cancheru vulvariu pò causà effetti secondari.
  • I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
  • I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
  • E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun cancru vulvare.

Diversi tipi di trattamenti sò dispunibuli per i pazienti cun cancru vulvare. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.

Quattru tippi di trattamentu standard sò aduprati:

Chirurgia

A cirurgia hè u trattamentu più cumuni per a neoplasia intraepiteliale vulvare (VIN) è u cancheru vulvare.

Unu di i seguenti tipi di chirurgia pò esse fattu per trattà VIN:

  • Escissione separata di una lesione: Una procedura chirurgica per rimuovere una lesione di preoccupazione.
  • Ampia escissione lucale: Una procedura chirurgica per rimuovere l'area di a pelle affettata da VIN è alcuni di u tessulu normale intornu.
  • Chirurgia laser: Una procedura chirurgica chì utilizza un raghju laser (un raghju strettu di luce intensa) cum'è cultellu per fà tagli senza sangue in u tissutu o per caccià una lesione superficiale cum'è un tumore.
  • Aspirazione chirurgica à ultrasuoni: Una procedura chirurgica per rompe u tumore in picculi pezzi cù vibrazioni fini. I picculi pezzi di tumore sò lavati è rimossi per aspirazione. Sta prucedura face menu danni à i tissuti vicini.
  • Vulvectomia di Skinning: U stratu superiore di a pelle vulva induve si trova u VIN hè eliminatu. L'innesti di pelle da altre parti di u corpu ponu esse necessarii per copre a zona induve a pelle hè stata rimossa.

U scopu di a chirurgia per u cancheru vulvariu hè di rimuovere tuttu u cancheru senza alcuna perdita di a funzione sessuale di a donna. Unu di i seguenti tipi di chirurgia pò esse fattu per trattà u cancheru vulvare:

  • Ampia escissione lucale: Una procedura chirurgica per eliminà u cancheru è alcuni di i tessuti normali intornu à u cancheru.
  • Escissione lucale radicale: Una procedura chirurgica per eliminà u cancheru è una grande quantità di tessuti normali intornu. Nodi linfatici vicini in l'inguine ponu ancu esse rimossi.
  • Vulvectomia: Una procedura chirurgica per rimuovere una parte o tutta a vulva:
  • Vulvectomia radicali mudificata: Chirurgia per caccià a maiò parte di a vulva. I nodi linfatici vicini ponu ancu esse rimossi.
  • Vulvectomia radicale: Chirurgia per caccià tutta a vulva. I linfonodi vicini sò ancu eliminati.
  • Exenterazione pelvica: Una procedura chirurgica per rimuovere u colon inferiore, u rettu è a vescica. U cervice, a vagina, l'ovari è i nodi linfatichi vicini sò ancu rimossi. L'aperture artificiali (stoma) sò fatte per urina è sgabelli per flussu da u corpu in un saccu di raccolta.

Dopu chì u duttore abbia eliminatu tuttu u cancheru chì si pò vede à u mumentu di a chirurgia, alcuni pazienti ponu riceve chimioterapia è / o radioterapia dopu a chirurgia per uccidere tutte e cellule tumorali chì restanu. U trattamentu datu dopu a chirurgia, per abbassà u risicu chì u cancheru tornerà, hè chjamatu terapia adiuvante.

Radioterapia

A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià a radiazione versu a zona di u corpu cun cancru.

A radioterapia esterna pò ancu esse aduprata cum'è terapia palliativa per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.

Chimioterapia

A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule sia fermendu e cellule da dividersi. Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o un musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule cancerose in tuttu u corpu (chimioterapia sistemica). A chimioterapia topica per u cancheru vulvariu pò esse applicata à a pelle in una crema o una lozione. A manera chì a chimioterapia hè data dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu.

Vede Drugs Approved to Treat Vulvar Cancer per più infurmazione.

Immunoterapia

L'immunoterapia hè un trattamentu chì utilizza u sistema immune di u paziente per luttà contr'à u cancheru. E sostanze fatte da u corpu o fatte in un laburatoriu sò aduprate per rinfurzà, dirige o ristabilisce e difese naturali di u corpu contr'à u cancheru. Stu tipu di trattamentu di u cancer hè ancu chjamatu bioterapia o terapia biologica.

Imiquimod hè un modificatore di risposta immune adupratu per trattà lesioni vulvari è hè applicatu à a pelle in una crema.

Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.

L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.

U trattamentu per u cancheru vulvariu pò causà effetti secondari.

Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii causati da u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.

I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.

Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.

Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.

I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.

I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.

Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.

E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.

E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.

Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.

Hè impurtante d'avè esami di seguitu rigulari per verificà u cancheru vulvare recurrente.

Trattamentu di Neoplasia Intraepiteliale Vulvare (VIN)

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di a neoplasia intraepiteliale vulvare (VIN) pò include i seguenti:

  • A cirurgia pò esse unu di i seguenti:
  • Escissione separata di e lesioni.
  • Ampia escisione lucale.
  • Chirurgia laser.
  • Aspirazione chirurgica à ultrasuoni.
  • Vulvectomia di pelle.
  • Immunoterapia cù imiquimod topicu.

Trattamentu di Stadi I è II Vulvar Cancer

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di u cancru vulvariu di stadiu I è di u stadiu II cancru vulvariu pò include i seguenti:

  • Chirurgia (larga escissione lucale).
  • Chirurgia (escissione radicale lucale cù a rimuzione di i nodi linfatichi in l'inguine è a coscia superiore).
  • Chirurgia (vulvectomia radicali mudificata o vulvectomia radicali cù a rimuzione di i nodi linfatichi in l'inguine è a coscia superiore). A radioterapia pò esse data.
  • Chirurgia (escisione lucale radicale è rimozione di u linfonodu sentinella) seguitata da radioterapia in certi casi.
  • Radioterapia sola.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Trattamentu di u Stadiu III Cancer Vulvar

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di u stadiu III di u cancheru vulvariu pò include i seguenti:

  • Chirurgia (vulvectomia radicale mudificata o vulvectomia radicale cù rimozione di nodi linfatichi in l'inguine è a coscia superiore) cù o senza radioterapia.
  • Radioterapia o chimioterapia è radioterapia seguita da chirurgia.
  • Radioterapia cù o senza chimioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Trattamentu di u Stadiu IVA Vulvar Cancer

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di u stadiu IVA di u cancheru vulvariu pò include i seguenti:

  • Chirurgia (vulvectomia radicale o esenterazione pelvica).
  • Chirurgia è radioterapia.
  • Radioterapia o chimioterapia è radioterapia seguita da chirurgia.
  • Radioterapia cù o senza chimioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Trattamentu di u Stadiu IVB Cancer Vulvar

Ùn ci hè micca trattamentu standard per u cancheru di a vulva in stadiu IVB. A chimioterapia hè stata studiata è pò esse usata se u paziente a pò tollerà.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Trattamentu di Cancer Vulvar Ricurrente

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di u cancheru vulvariu ricurrente lucale pò include i seguenti:

  • Chirurgia (larga escissione lucale) cù o senza radioterapia.
  • Chirurgia (vulvectomia radicale è esenterazione pelvica).
  • Chimioterapia è radioterapia cù o senza chirurgia.
  • Radioterapia cù o senza chimioterapia.
  • Radioterapia è chirurgia.
  • Radioterapia cum'è trattamentu palliativu per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Per sapè di più nantu à u Vulvar Cancer

Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u cancheru vulvariu, vedi:

  • Pagina iniziale di u Vulvar Cancer
  • Laser in Trattamentu di u Cancer
  • Droghe Appruvate per Trattà u Cancru Vulvar
  • VPH è Cancer
  • Scansioni di Tomografia Computata (CT) è Cancer
  • Immunoterapia per Trattà u Cancru

Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:

  • À propositu di u Cancer
  • Messa in scena
  • Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Fà fronte à u Cancer
  • Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
  • Per Survivors è Caregivers


Aghjunghjite u vostru cummentariu
love.co accoglie tutti i cumenti . Se ùn vulete micca esse anonimu, registratevi o cunnettatevi . Hè di rigalu.