Tipi / uterinu / paziente / uterinu-sarcoma-trattamentu-pdq

Da love.co
Andà à a navigazione Andate à circà
Sta pagina cuntene cambiamenti chì ùn sò micca marcati per a traduzzione.

Trattamentu di u Sarcoma Uterinu (®) –Versione Paciente

Infurmazione Generale Circa u Sarcomu Uterinu

PUNTI CHIAVE

  • U sarcomu uterinu hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i musculi di l'utru o in altri tessuti chì supportanu l'utru.
  • U trattamentu passatu cù radioterapia in u bacinu pò aumentà u risicu di sarcoma uterinu.
  • I segni di sarcoma uterinu includenu sanguinamentu anormale.
  • E prove chì esaminanu l'utru sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u sarcoma uterinu.
  • Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

U sarcomu uterinu hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i musculi di l'utru o in altri tessuti chì supportanu l'utru.

L'utru face parte di u sistema riproduttivu femminile. L'utru hè l'urganu cavu, in forma di pera in u pelvis, induve cresce un fetu. U cervice hè à a fine, stretta di l'utru, è porta à u vaginu.

Anatomia di u sistema riproduttivu femminile. L'organi di u sistema riproduttivu femminile includenu l'utru, l'ovari, e tube di Falloppiu, u collu di l'utru è a vagina. L'utru hà un stratu esterno musculu chjamatu miometriu è una fodera interna chjamata endometriu.

U sarcomu uterinu hè un tipu di raru assai raru chì si forma in i musculi uterini o in i tessuti chì sustenenu l'utru. (L'infurmazioni nantu à altri tippi di sarcomi ponu esse truvati in u riassuntu nantu à u Trattamentu di Sarcoma di Tessuti Morbidi per Adulti.) U sarcoma uterinu hè diversu da u cancheru di l'endometriu, una malattia in cui e cellule tumorali cumincianu à cresce in u rivestimentu di l'utru. (Vede u riassuntu nantu à u Trattamentu di u Cancer Endometriale per infurmazione).

U trattamentu passatu cù radioterapia in u bacinu pò aumentà u risicu di sarcoma uterinu.

Tuttu ciò chì aumenta u risicu di piglià una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in periculu. I fattori di risicu per u sarcoma uterinu includenu i seguenti:

  • Trattamentu passatu cù radioterapia à u bacinu.
  • Trattamentu cù tamoxifenu per u cancheru di u senu. Sì pigliate sta droga, fate un esame pelvicu ogni annu è segnalate ogni sanguinamentu vaginale (eccettu u sanguinamentu menstruale) u più prestu pussibule.

I segni di sarcoma uterinu includenu sanguinamentu anormale.

Sanguinamentu anormale da a vagina è altri segni è sintomi ponu esse causati da sarcoma uterinu o da altre condizioni. Verificate cù u vostru duttore se avete unu di i seguenti:

  • Sanguinamentu chì ùn face micca parte di e menstruazioni.
  • Sanguinamentu dopu a ménopause.
  • Una messa in u vaginu.
  • Dolore o un sensu di pienezza in l'addome.
  • Urinazione frequente.

E prove chì esaminanu l'utru sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u sarcoma uterinu.

E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:

  • Esame fisicu è storia: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a ricerca di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa.
  • Esame pelvicu: Un esame di a vagina, u cervice, l'utru, e tube di Falloppiu, l'ovari è u rettu. Un speculum hè inseritu in u vaginu è u duttore o infermiera guarda à u vaginu è u cervice per i segni di malattia. Un test Pap di u cervice hè generalmente fattu. U duttore o l'infermiera inserisce ancu una o duie dite lubrificate, inguantate di una manu in a vagina è mette l'altra manu nantu à u ventre inferiore per sente a dimensione, a forma è a pusizione di l'utru è di l'ovari. U duttore o l'infermiera inserisce ancu un dito inguantatu lubrificatu in u rectu per sente per grumi o zone anormali.
Esame pelvicu. Un duttore o infermiera inserisce una o duie dite lubrificate, inguantate di una manu in a vagina è appicca nantu à u ventre inferiore cù l'altra mano. Questu hè fattu per sente a dimensione, a forma è a pusizione di l'utru è di l'ovari. U vaginu, u collu di l'utru, e tube di Falloppiu è u rettu sò ancu verificati.
  • Test Pap: Una procedura per raccoglie cellule da a superficie di u cervice è di a vagina. Un pezzu di cuttone, una spazzola, o un picculu bastone di legnu hè adupratu per rascià delicatamente e cellule da u cervice è da a vagina. E cellule sò viste à u microscopiu per scopre s'elle sò anormali. Questa prucedura hè ancu chjamata Papanicolaou. Perchè u sarcomu uterinu principia in l'utru, stu cancheru pò ùn cumparisce micca nantu à u test Pap.
Test Pap. Un speculum hè inseritu in u vaginu per allargallu. Dopu, una spazzola hè inserita in u vaginu per raccoglie e cellule da u cervice. E cellule sò verificate à u microscopiu per segni di malattia.
  • Esame ultrasonicu transvaginale: Una procedura aduprata per esaminà a vagina, l'utru, e tube di Falloppiu è a vescica. Un transduttore à ultrasuoni (sonda) hè inseritu in u vaginu è adupratu per rimbalzà onde sonore à alta energia (ultrasuoni) da i tessuti o organi interni è fà echi. L'echi formanu un ritrattu di tessuti di u corpu chjamatu sonogramma. U duttore pò identificà i tumori fighjendu u sonogramu.
Ultrasound transvaginale. Una sonda à ultrasuoni cunnessa à un urdinatore hè inserita in a vagina è hè mossa delicatamente per mustrà diversi organi. A sonda salta onde sonore da l'organi interni è di i tessuti per fà echi chì formanu un sonogramma (foto di l'urdinatore).
  • Dilatazione è curettage: Una procedura per rimuovere campioni di tessuti da u rivestimentu internu di l'utru. U cervice hè dilatatu è una curette (strumentu in forma di cucchiaia) hè inserita in l'utru per rimuovere u tessutu. I campioni di tessuti sò verificati à u microscopiu per segni di malattia. Questa prucedura hè ancu chjamata D&C.
Dilatazione è curettage (D è C). Un speculum hè inseritu in u vaginu per allargallu per guardà u cervice (primu pannellu). Un dilatatore hè adupratu per allargà u cervice (pannellu mediu). Una curetta hè messa à traversu u cervice in l'utru per rascià u tessutu anormale (ultimu pannellu).
  • Biopsia endometriale: A rimozione di u tessutu da l'endometriu (rivestimentu internu di l'utru) inserendu un tubu finu è flessibile attraversu u cervice è in l'utru. U tubu hè adupratu per rascià delicatamente una piccula quantità di tessutu da l'endometriu è poi rimuovere i campioni di tessuti. Un patologu vede u tessutu sottu un microscopiu per circà e cellule cancerose.

Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

U pronosticu (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu dipende da i seguenti:

  • U stadiu di u cancheru.
  • U tippu è a dimensione di u tumore.
  • A salute generale di u paziente.
  • Sia chì u cancheru sia statu appena diagnosticatu o sia ripresu (torna).

Fasi di u Sarcoma Uterinu

PUNTI CHIAVE

  • Dopu chì u sarcoma uterinu hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in l'utru o in altre parti di u corpu.
  • U sarcomu uterinu pò esse diagnosticatu, messu in scena, è trattatu in a stessa chirurgia.
  • Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
  • U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
  • E fasi seguenti sò aduprate per u sarcoma uterinu:
  • Tappa I
  • Tappa II
  • Tappa III
  • Tappa IV

Dopu chì u sarcoma uterinu hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in l'utru o in altre parti di u corpu.

U prucessu adupratu per sapè se u cancheru si hè spartu in l'utru o in altre parti di u corpu hè chjamatu stadializazione. L'infurmazioni raccolte da u prucessu di messa in scena determinanu u stadiu di a malattia. Hè impurtante cunnosce a tappa per pianificà u trattamentu. E procedure seguenti ponu esse aduprate in u prucessu di messa in scena:

  • Studii di chimica di u sangue: Una prucedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da l'organi è i tessuti in u corpu. Una quantità insolita (più alta o più bassa di u normale) di una sustanza pò esse un segnu di malattia.
  • Assaig CA 125: Un test chì misura u livellu di CA 125 in u sangue. CA 125 hè una sustanza liberata da e cellule in u sangue. Un aumentu di u nivellu CA 125 hè qualchì volta un segnu di cancheru o altra cundizione.
  • Radiografia di u torace: Una radiografia di l'organi è l'osse in u pettu. Una radiografia hè un tipu di raghju d'energia chì pò passà per u corpu è nantu à u filmu, fendu una figura di e zone in u corpu.
  • Esame ultrasonicu transvaginale: Una procedura aduprata per esaminà a vagina, l'utru, e tube di Falloppiu è a vescica. Un transduttore à ultrasuoni (sonda) hè inseritu in u vaginu è adupratu per rimbalzà onde sonore à alta energia (ultrasuoni) da i tessuti o organi interni è fà echi. L'echi formanu un ritrattu di tessuti di u corpu chjamatu sonogramma. U duttore pò identificà i tumori fighjendu u sonogramu.
Ultrasound transvaginale. Una sonda à ultrasuoni cunnessa à un urdinatore hè inserita in a vagina è hè mossa delicatamente per mustrà diversi organi. A sonda salta onde sonore da l'organi interni è di i tessuti per fà echi chì formanu un sonogramma (foto di l'urdinatore).
  • CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume l'abdomen è u pelvis, presi da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o inghjuttitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
  • Cistoscopia: Una procedura per guardà in a vescica è l'uretra per verificà e zone anormali. Un cistoscopiu hè inseritu per l'uretra in a vescica. Un cistoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Pò ancu avè un strumentu per rimuovere campioni di tessuti, chì sò verificati à u microscopiu per segni di cancheru.
Cistoscopia. Un cistoscopiu (un strumentu magru, simile à un tubu cù una luce è una lente per vede) hè inseritu attraversu l'uretra in a vescica. U fluidu hè adupratu per riempie a vescica. U duttore guarda una maghjina di u muru internu di a vejiga nantu à un monitor di computer.

U sarcomu uterinu pò esse diagnosticatu, messu in scena, è trattatu in a stessa chirurgia.

A chirurgia hè aduprata per diagnosticà, mette in scena è trattà u sarcoma uterinu. Durante sta chirurgia, u duttore elimina u più pussibule di u cancheru. E seguenti procedure ponu esse aduprate per diagnosticà, mette in scena è trattà u sarcoma uterinu:

  • Laparotomia: Una procedura chirurgica in cui una incisione (tagliu) hè fatta in u muru di l'addome per verificà l'internu di l'addome per i segni di malattia. A dimensione di l'incisione dipende da u mutivu di a laparotomia. A volte l'organi sò rimossi o campioni di tessuti sò presi è verificati sottu un microscopiu per segni di malattia.
  • Lavature addominali è pelviche: Una procedura in cui una soluzione salina hè posta in e cavità di u corpu addominale è pelvicu. Dopu un pocu tempu, u fluidu hè eliminatu è vedutu sottu un microscopiu per verificà e cellule tumorali.
  • Isterektomia abdominale totale: Una procedura chirurgica per rimuovere l'utru è u collu di u collu per una grande incisione (tagliu) in l'addome.
Isterektomia. L'utru hè eliminatu chirurgicamente cù o senza altri organi o tessuti. In una isterectomia tutale, l'utru è u cervice sò rimossi. In una isterectomia totale cù salpingo-ooforectomia, (a) l'utru più un ovariu (unilaterale) è a tromba di Falloppiu sò rimossi; o (b) l'utru più l'ovari (bilaterali) è e tube di Falloppiu sò rimossi. In una isterectomia radicale, l'utru, u cervice, sia l'ovari, sia e tube di Falloppiu, sia u tessutu vicinu sò rimossi. Queste procedure sò fatte aduprendu una incisione trasversale bassa o una incisione verticale.
  • Salpingo-ooforectomia bilaterale: Chirurgia per rimuovere sia l'ovari sia e duie tube di Falloppiu.
  • Limfadenectomia: Una procedura chirurgica in cui i nodi linfatichi sò rimossi è verificati à u microscopiu per segni di cancheru. Per una limfadenectomia regiunale, alcuni di i nodi linfatichi in a zona di u tumore sò rimossi. Per una limfadenectomia radicale, a maiò parte o tutti i nodi linfatichi in a zona di u tumore sò rimossi. Questa prucedura hè ancu chjamata dissection di nodi linfatichi.

U trattamentu in più di a chirurgia pò esse datu, cum'è descrittu in a sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu di stu riassuntu.

Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.

U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:

  • Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
  • Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
  • Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.

U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.

Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.

  • Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
  • Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.

U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u sarcomu uterinu si sparghje in u pulmone, e cellule cancerose in u pulmone sò in realtà cellule di sarcoma uterine. A malatia hè un sarcomu uterinu metastaticu, micca un cancheru di pulmone.

E fasi seguenti sò aduprate per u sarcoma uterinu:

Tappa I

In u stadiu I, u cancheru si trova solu in l'utru. A Fase I hè divisa in fasi IA è IB, basatu annantu à u luntanu chì u cancheru si hè sparitu.

  • Fase IA: U cancer hè in l'endometriu solu o menu di a metà di u miometriu (stratu musculare di l'utru).
  • Stadiu IB: U cancheru si hè spartu à meza strada o più in u miometriu.

Tappa II

In a tappa II, u cancheru si hè spartu in u tessutu connettivu di u collu di l'utru, ma ùn si hè spartu fora di l'utru.

Tappa III

In a tappa III, u cancheru si hè spartu oltre l'utru è u cervice, ma ùn s'hè spartu oltre u pelvis. U Stadiu III hè divisu in e tappe IIIA, IIIB è IIIC, basatu annantu à u puntu chì u cancheru si hè spartu in u pelvis.

  • Stadiu IIIA: U cancheru si hè spartu à u stratu esterno di l'utru è / o à e tube di Falloppiu, l'ovari è i ligamenti di l'utru.
  • Fase IIIB: U cancheru si hè spartu in a vagina o in u parametriu (tessutu cunghjuntivu è grassu intornu à l'utru).
  • Stadiu IIIC: U cancheru si hè spartu in i linfonodi in u pelvis è / o intornu à l'aorta (l'arteria a più grande di u corpu, chì porta u sangue da u core).

Tappa IV

In u stadiu IV, u cancheru si hè spartu oltre u pelvis. U Stage IV hè divisu in e tappe IVA è IVB, basatu annantu à u puntu chì u cancheru si hè sparghje.

  • Fase IVA: U cancheru si hè spartu in a vescica è / o in u muru intestinale.
  • Fase IVB: U cancheru si hè spartu in altre parte di u corpu al di là di u pelvis, cumprendu l'abdomen è / o i linfonodi in l'inguine.

Sarcoma Uterinu Ricurrente

U sarcoma uterinu ricurrente hè u cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu. U cancheru pò rientre in l'utru, in u bacinu, o in altre parte di u corpu.

Panoramica di l'Opzione di Trattamentu

PUNTI CHIAVE

  • Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun sarcoma uterinu.
  • Quattru tippi di trattamentu standard sò aduprati:
  • Chirurgia
  • Radioterapia
  • Chimioterapia
  • Terapia ormonale
  • Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
  • U trattamentu per u sarcoma uterinu pò causà effetti secondari.
  • I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
  • I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
  • E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun sarcoma uterinu.

Diversi tipi di trattamenti sò dispunibuli per i pazienti cun sarcoma uterinu. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.

Quattru tippi di trattamentu standard sò aduprati:

Chirurgia

A chirurgia hè u trattamentu u più cumunu per u sarcoma uterinu, cum'è descrittu in a sezione Stadi di Sarcoma Uterinu di stu riassuntu.

Dopu chì u duttore abbia eliminatu tuttu u cancheru chì si pò vede à u mumentu di a chirurgia, alcuni pazienti ponu riceve chimioterapia o radioterapia dopu a chirurgia per uccidere tutte e cellule tumorali chì restanu. U trattamentu datu dopu a chirurgia, per abbassà u risicu chì u cancheru tornerà, hè chjamatu terapia adiuvante.

Radioterapia

A radioterapia hè un trattamentu per u cancheru chì utilizza raggi X à alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:

  • A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu u cancheru.
  • A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru.

U modu in cui si dà a radioterapia dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu. A radioterapia interna è esterna hè aduprata per trattà u sarcomu uterinu, è pò ancu esse aduprata cum'è terapia palliativa per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.

Chimioterapia

A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule, sia impedendole di dividerle. Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o un musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule cancerose in tuttu u corpu (chimioterapia sistemica). Quandu a chimioterapia hè posta direttamente in u fluidu cerebrospinale, un organu, o una cavità di u corpu cum'è l'addome, e droghe affettanu principalmente e cellule tumorali in quelle zone (chimioterapia righjunale). A manera chì a chimioterapia hè data dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu.

Terapia ormonale

A terapia ormonale hè un trattamentu di u cancheru chì elimina l'ormoni o blocca a so azzione è impedisce à e cellule tumorali di cresce. L'ormoni sò sostanze produtte da glandule in u corpu è circulate in u sangue. Alcuni ormoni ponu fà cresce certi cancri. Se i testi mostranu chì e cellule di u cancheru anu posti induve l'ormoni ponu attaccà (recettori), droghe, chirurgia, o radioterapia sò aduprate per riduce a produzzione di ormoni o impedisceli di travaglià.

Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.

L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.

U trattamentu per u sarcoma uterinu pò causà effetti secondari.

Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii causati da u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.

I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.

Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.

Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.

I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.

I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.

Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.

E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.

E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.

Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.

Opzioni di Trattamentu per Stage

In Questa Sezione

  • Stage I Sarcoma Uterinu
  • Sarcoma Uterinu di Stage II
  • Stage III Sarcoma Uterinu
  • Sarcoma Uterinu Stadiu IV

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

Stage I Sarcoma Uterinu

U trattamentu di u sarcomu uterinu di u stadiu I pò include i seguenti:

  • Chirurgia (isterectomia abdominale totale, salpingo-ooforectomia bilaterale è linfadenectomia).
  • Chirurgia seguitata da radioterapia à u pelvis.
  • Chirurgia seguitata da chimioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Sarcoma Uterinu di Stage II

U trattamentu di u sarcomu uterinu di u stadiu II pò include:

  • Chirurgia (isterectomia abdominale totale, salpingo-ooforectomia bilaterale è linfadenectomia).
  • Chirurgia seguitata da radioterapia à u pelvis.
  • Chirurgia seguitata da chimioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Stage III Sarcoma Uterinu

U trattamentu di u sarcomu uterinu di u stadiu III pò include i seguenti:

  • Chirurgia (isterectomia abdominale totale, salpingo-ooforectomia bilaterale è linfadenectomia).
  • Una prova clinica di chirurgia seguita da radioterapia in u bacinu.
  • Un prucessu clinicu di cirurgia seguitatu da chimioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Sarcoma Uterinu Stadiu IV

Ùn ci hè micca trattamentu standard per i pazienti cun sarcoma uterinu in stadiu IV. U trattamentu pò include un prucessu clinicu cù chimioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Opzioni di Trattamentu per u Sarcoma Uterinu Ricurrente

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

Ùn ci hè micca trattamentu standard per u sarcoma uterinu recurrente. U trattamentu pò include un prucessu clinicu cù chimioterapia.

Per i pazienti cun carcinosarcoma recurrente (un certu tipu di tumore), u trattamentu pò cumprende i seguenti:

  • Radioterapia cum'è terapia palliativa per alleviare i sintomi (cum'è u dolore, nausea o prublemi intestinali) è migliurà a qualità di vita.
  • Terapia ormonale.
  • Una prova clinica di un novu trattamentu.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Per sapè di più nantu à u Sarcoma Uterinu

Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u sarcomu uterinu, vedi a Pagina di u Cancer Uterinu.

Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:

  • À propositu di u Cancer
  • Messa in scena
  • Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Fà fronte à u Cancer
  • Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
  • Per Survivors è Caregivers