Tipi / uretra / paziente / uretra-trattamentu-pdq

Da love.co
Andà à a navigazione Andate à circà
Sta pagina cuntene cambiamenti chì ùn sò micca marcati per a traduzzione.

Trattamentu di u Cancer Uretrale (®) –Versione di u Paziente

Infurmazione Generale annantu à u Cancer Uretrale

PUNTI CHIAVE

  • U cancheru uretrale hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di l'uretra.
  • Ci sò sfarenti tippi di cancheru uretrale chì cumincianu in e cellule chì vanu l'uretra.
  • A storia di u cancheru di a vejiga pò influenzà u risicu di u cancheru uretrale.
  • I segni di u cancheru uretrale includenu sanguinamentu o prublemi cù a minzione.
  • E prove chì esaminanu l'uretra è a vescica sò aduprate per diagnosticà u cancheru uretrale.
  • Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

U cancheru uretrale hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di l'uretra.

A uretra hè u tubu chì porta l'urina da a vejiga à fora di u corpu. In e donne, l'uretra hè longa circa 1½ pollici è hè ghjustu sopra a vagina. In l'omi, l'uretra hè lunga circa 8 pollici, è passa per a prostata è u pene finu à u fora di u corpu. In l'omi, l'uretra porta ancu sperma.

Anatomia di u sistema urinariu maschile (pannellu di manca) è di u sistema urinariu femminile (pannellu di a diritta) chì mostra i reni, uretri, vescica è uretra. L'urina hè fatta in i tubuli renali è si raccoglie in a pelvis renale di ogni rene. L'urina scorri da i reni attraversu l'uretere à a vescica. L'urina hè guardata in a vescica finu à chì lascia u corpu per l'uretra.

U cancheru uretrale hè un cancheru raru chì si verifica più spessu in l'omi chè in e donne.

Ci sò sfarenti tippi di cancheru uretrale chì cumincianu in e cellule chì vanu l'uretra.

Questi cancri sò chjamati per i tippi di cellule chì diventanu maligne (cancer):

  • U carcinoma squamous cell hè u tippu u più cumunu di cancru uretrale. Si forma in e cellule sottili è piatte in a parte di l'uretra vicinu à a vescica in e donne, è in u rivestimentu di l'uretra in u pene in l'omi.
  • U carcinoma di cellula di transizione si forma in a zona vicinu à l'apertura uretrale in e donne, è in a parte di l'uretra chì attraversa a prostata in l'omi.
  • L'adenocarcinoma si forma in e ghiandole chì si trovanu intornu à l'uretra in omi è donne.

U cancheru uretrale pò metastasizà (sparghje) rapidamente in i tessuti intornu à l'uretra è si trova spessu in i linfonodi vicini finu à u so diagnosticamentu.

A storia di u cancheru di a vejiga pò influenzà u risicu di u cancheru uretrale.

Tuttu ciò chì aumenta a vostra probabilità d'avè una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in periculu. I fattori di risicu per u cancheru uretrale includenu i seguenti:

  • Avè una storia di cancru di a vejiga.
  • Avè condizioni chì causanu infiammazione cronica in uretra, cumprese:
  • Malatie di trasmissione sessuale (ETS), cumpresu u papillomavirus umanu (HPV), in particulare HPV di tippu 16.
  • Infezzioni frequenti di e vie urinarie (UTI).

I segni di u cancheru uretrale includenu sanguinamentu o prublemi cù a minzione.

Quessi è altri segni è sintomi ponu esse causati da u cancheru uretrale o da altre condizioni. Ùn ci pò esse segni o sintomi in i primi stadii. Verificate cù u vostru duttore se avete unu di i seguenti:

  • Prublemi per inizià u flussu di urina.
  • Flussu di urina debule o interrotta ("stop-and-go").
  • Miccia frequente, soprattuttu di notte.
  • Incuntinenza.
  • Scaricamentu da l'uretra.
  • Sanguinamentu da l'uretra o sangue in l'urina.
  • Un pezzu o spessore in u perineu o u pene.
  • Un pezzu indolore o gonfiore in l'inguine.

E prove chì esaminanu l'uretra è a vescica sò aduprate per diagnosticà u cancheru uretrale.

E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:

  • Esame fisicu è storia di salute: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a verificazione di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa.
  • Esame pelvicu: Un esame di a vagina, u cervice, l'utru, e tube di Falloppiu, l'ovari è u rettu. Un speculum hè inseritu in u vaginu è u duttore o infermiera guarda à u vaginu è u cervice per i segni di malattia. U duttore o l'infermiera inserisce ancu una o duie dite lubrificate, inguantate di una manu in a vagina è mette l'altra manu nantu à u ventre inferiore per sente a dimensione, a forma è a pusizione di l'utru è di l'ovari. U duttore o l'infermiera inserisce ancu un dito inguantatu lubrificatu in u rectu per sente per grumi o zone anormali.
Esame pelvicu. Un duttore o infermiera inserisce una o duie dite lubrificate, inguantate di una manu in a vagina è appicca nantu à u ventre inferiore cù l'altra mano. Questu hè fattu per sente a dimensione, a forma è a pusizione di l'utru è di l'ovari. U vaginu, u collu di l'utru, e tube di Falloppiu è u rettu sò ancu verificati.
  • Esame digitale rettale: Un esame di u rettu. U duttore o l'infermiera inserisce un dito inguantatu lubrificatu in a parte inferiore di u rettu per sente i grumi o qualsiasi altra cosa chì pare insolita.
  • Citulugia di l'urina: Un test di laburatoriu in u quale un campione di urina hè verificatu sottu un microscopiu per e cellule anormali.
  • Analisi di l'urina: Un test per verificà u culore di l'urina è u so cuntenutu, cum'è zuccheru, proteine, sangue è globuli bianchi. Sè i globuli bianchi di u sangue (un segnu d'infezzione) si trovanu, una cultura d'urina hè di solitu fatta per scopre di chì tippu d'infezione si tratta.
  • Studii di chimica di u sangue: Una prucedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da l'organi è i tessuti in u corpu. Una quantità insolita (più alta o più bassa di u normale) di una sustanza pò esse un segnu di malattia.
  • Conta sanguigna cumpleta (CBC): Una prucedura in cui un campione di sangue hè prelevatu è verificatu per i seguenti:
  • U numaru di globuli rossi, globuli bianchi è piastrine.
  • A quantità di emoglobina (a proteina chì porta l'ossigenu) in i globuli rossi.
  • A parte di u campionu di sangue cumposta da globuli rossi.

CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume u bacinu è l'addome, presi da anguli diversi. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.

Ureteroscopia: Una procedura per guardà in l'uretere è a pelvis renale per verificà e zone anormali. Un ureteroscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. U ureteroscopiu hè inseritu per l'uretra in a vejiga, l'uretere è a pelvis renale. Un attrezzu pò esse inseritu attraversu l'ureteroscopiu per piglià campioni di tessuti da verificà sottu à un microscopiu per segni di malattia.

Ureteroscopia. Un ureteroscopiu (un strumentu sottile, simile à un tubu cù una luce è una lente per vede) hè inseritu in l'uretra in l'uretere. U duttore guarda una maghjina di l'internu di l'uretere nantu à un monitor di computer.
  • Biopsia: A rimozione di campioni di cellule o di tessuti da l'uretra, a vescica, è, à volte, da a prostata. I campioni sò visti à u microscopiu da un patologu per verificà i segni di u cancheru.

Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

L'opzioni di prognosi è di trattamentu dipendenu di i seguenti:

  • Induve u cancheru si hè furmatu in l'uretra.
  • Sia chì u cancheru si sia spartu attraversu a mucosa chì riveste l'uretra à u tessutu vicinu, à i nodi linfatichi, o à altre parti di u corpu.
  • Sia chì u paziente sia maschile o femina.
  • A salute generale di u paziente.
  • Sia chì u cancheru sia statu appena diagnosticatu o sia ripresu (torna).

Stadi di Cancer Uretrale

PUNTI CHIAVE

  • Dopu chì u cancheru uretrale hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in l'uretra o in altre parti di u corpu.
  • Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
  • U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
  • U cancheru uretrale hè messu in scena è trattatu basatu nantu à a parte di l'uretra chì hè influenzata.
  • Cancer di uretra distale
  • Cancer uretrale prossimale
  • U cancheru di a vescica è / o di a prutata pò accade à tempu à u cancheru uretrale.
  • U cancheru uretrale pò ripresentà (torna) dopu ch'ellu sia statu trattatu.

Dopu chì u cancheru uretrale hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in l'uretra o in altre parti di u corpu.

U prucessu adupratu per sapè se u cancheru si hè spartu in l'uretra o in altre parti di u corpu hè chjamatu stadializazione. L'infurmazioni raccolte da u prucessu di messa in scena determinanu u stadiu di a malattia. Hè impurtante cunnosce a tappa per pianificà u trattamentu.

E procedure seguenti ponu esse aduprate in u prucessu di messa in scena:

  • Radiografia di u torace: Una radiografia di l'organi è l'osse in u pettu. Una radiografia hè un tipu di raghju d'energia chì pò passà per u corpu è nantu à u filmu, fendu una figura di e zone in u corpu.
  • CT scan (CAT scan) di u bacinu è di l'addome: Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di u bacinu è di l'addome, presi da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
  • MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di l'uretra, nodi linfatici vicini, è altri tessuti molli è ossa in u pelvis. Una sustanza chjamata gadolinu hè injectata in u paziente attraversu una vena. U gadolinu si raccoglie intornu à e cellule cancerose affinch'elli apparischinu più luminosi in u ritrattu. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
  • Uretrografia: Una serie di raggi X di l'uretra. Una radiografia hè un tipu di raghju d'energia chì pò passà per u corpu è nantu à u filmu, fendu una figura di e zone in u corpu. Un tintu hè injected through the uretra in a vejiga. A tintura riveste a vescica è l'uretra è i raggi X sò presi per vede se l'uretra hè bluccata è se u cancheru si hè spartu in u tissutu vicinu.

Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.

U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:

  • Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
  • Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
  • Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.

U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.

Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.

  • Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
  • Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.

U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u cancheru uretrale si diffonde in u pulmone, e cellule tumorali in u polmone sò in realtà cellule cancerose uretrali. A malatia hè u cancheru uretrale metastaticu, micca u cancheru di u pulmone.

U cancheru uretrale hè messu in scena è trattatu basatu nantu à a parte di l'uretra chì hè influenzata.

U cancheru uretrale hè messu in scena è trattatu basatu nantu à a parte di l'uretra chì hè influenzata è à quantu profondamente u tumore si hè sparghje in u tessutu intornu à l'uretra. U cancheru uretrale pò esse descrittu cum'è distale o prossimale.

Anatomia di l'uretra distale è prossimale. L'urina scorri da a vejiga è lascia u corpu per l'uretra. A parte di l'uretra chì hè a più vicina à a vejiga hè chjamata uretra prossimale. A parte chì hè a più vicina à induve l'urina lascia u corpu hè chjamata uretra distale. L'uretra hè longa circa 8 pollici in l'omi è lunga circa 1½ pollici in e donne.

Cancer di uretra distale

In u cancheru uretrale distale, u cancheru di solitu ùn si hè spargugliatu in u tessutu. In e donne, a parte di l'uretra chì hè a più vicina à l'esternu di u corpu (circa ½ inch) hè influenzata. In l'omi, a parte di l'uretra chì hè in u pene hè influenzata.

Cancer uretrale prossimale

U cancheru uretrale prossimale affetta a parte di l'uretra chì ùn hè micca l'uretra distale. In donne è omi, u cancheru uretrale prossimale di solitu si hè spargugliatu in i tessuti.

U cancheru di a vescica è / o di a prutata pò accade à tempu à u cancheru uretrale.

In l'omi, u cancheru chì si forma in l'uretra prossimale (a parte di l'uretra chì passa per a prostata à a vescica) pò accade à tempu à u cancheru di a vejiga è / o di a prostata. A volte, questu accade à u diagnosticu è à volte accade dopu.

U cancheru uretrale pò ripresentà (torna) dopu ch'ellu sia statu trattatu.

U cancheru pò rientre in uretra o in altre parti di u corpu.

Panoramica di l'Opzione di Trattamentu

PUNTI CHIAVE

  • Ci sò diversi tipi di trattamentu per i pazienti cun cancru uretrale.
  • Quattru tippi di trattamentu standard sò aduprati:
  • Chirurgia
  • Radioterapia
  • Chimioterapia
  • Sorveglianza attiva
  • Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
  • U trattamentu per u cancheru uretrale pò causà effetti collaterali.
  • I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
  • I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
  • E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Ci sò diversi tipi di trattamentu per i pazienti cun cancru uretrale.

Diversi tipi di trattamenti sò dispunibuli per i pazienti cun cancru uretrale. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.

Quattru tippi di trattamentu standard sò aduprati:

Chirurgia

A cirurgia per caccià u cancheru hè u trattamentu più cumunu per u cancheru di l'uretra. Unu di i seguenti tipi di chirurgia pò esse fattu:

  • Escissione aperta: Eliminazione di u cancheru per chirurgia.
  • Resezione transuretrale (TUR): Chirurgia per eliminà u cancheru cù un strumentu speciale inseritu in l'uretra.
  • Elettroresezione cù fulgurazione: Chirurgia per caccià u cancheru per corrente elettrica. Un strumentu illuminatu cù un picculu anellu di filu à a fine hè adupratu per caccià u cancheru o per brusgià u tumore cù l'elettricità à alta energia.
  • Chirurgia laser: Una prucedura chirurgica chì utilizza un raghju laser (un raghju strettu di luce intensa) cum'è cultellu per fà tagli senza sangue in u tissutu o per rimuovere o distrugge u tessutu.
  • Dissezzione di i nodi linfatichi: I nodi linfatichi in a pelvis è inguine ponu esse rimossi.
  • Cisturetrettomia: Chirurgia per caccià a vejiga è l'uretra.
  • Cistoprostatectomia: Chirurgia per caccià a vejiga è a prutata.
  • Exenterazione precedente: Chirurgia per rimuovere l'uretra, a vescica è a vagina. A cirurgia plastica pò esse fatta per ricustruisce u vaginu.
  • Penectomia parziale: Chirurgia per caccià a parte di u pene chì circonda l'uretra induve u cancheru si hè spartu. A cirurgia plastica pò esse fatta per ricustruisce u pene.
  • Penectomia radicale: Chirurgia per rimuovere tuttu u pene. A cirurgia plastica pò esse fatta per ricustruisce u pene.

Se l'uretra hè eliminata, u chirurgu farà un novu modu per l'urina per passà da u corpu. Questu hè chjamatu diversione urinaria. Se a vejiga hè eliminata, u chirurgu farà un novu modu per urina per esse almacenata è passata da u corpu. U chirurgu pò aduprà una parte di l'intestinu chjucu per fà un tubu chì passa l'urina attraversu un'apertura (stoma). Questu hè chjamatu ostomia o urostomia. Se un paziente hà una ostomia, un saccu dispunibile per raccoglie l'urina hè purtatu sottu à i vestiti. U chirurgu pò ancu aduprà una parte di l'intestinu chjucu per fà un novu saccu di stoccaggio (bacinu di u continente) in u corpu induve l'urina pò raccoglie. Un tubu (catetere) hè allora adupratu per drenà l'urina attraversu un stoma.

Dopu chì u duttore abbia eliminatu tuttu u cancheru chì si pò vede à u mumentu di a chirurgia, alcuni pazienti ponu riceve chimioterapia o radioterapia dopu a chirurgia per uccidere tutte e cellule tumorali chì restanu. U trattamentu datu dopu a chirurgia, per abbassà u risicu chì u cancheru tornerà, hè chjamatu terapia adiuvante.

Radioterapia

A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:

  • A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu a zona di u corpu cù u cancheru.
  • A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru. A radioterapia interna hè ancu chjamata brachiterapia.

U modu in cui si dà a radioterapia dipende da u tippu di cancheru è da induve u cancheru si hè furmatu in l'uretra. A radioterapia interna è esterna sò aduprate per trattà u cancheru uretrale.

Chimioterapia

A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule sia fermendu e cellule da dividersi. Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o un musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule cancerose in tuttu u corpu (chimioterapia sistemica). Quandu a chimioterapia hè posta direttamente in u fluidu cerebrospinale, un organu, o una cavità di u corpu cum'è l'addome, e droghe affettanu principalmente e cellule tumorali in quelle zone (chimioterapia righjunale). U modu in cui si dà a chimioterapia dipende da u tippu di cancheru è da induve u cancheru si hè furmatu in l'uretra.

Sorveglianza attiva

A sorveglianza attiva seguita a cundizione di un paziente senza dà alcunu trattamentu, a menu chì ci sò cambiamenti in i risultati di i test. Hè adupratu per truvà primi segni chì a cundizione s'aggrava. In a vigilanza attiva, i pazienti sò dati certi esami è testi, cumprese biopsie, in un calendariu regulare.

Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.

L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.

U trattamentu per u cancheru uretrale pò causà effetti collaterali.

Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii causati da u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.

I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.

Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.

Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.

I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.

I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.

Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.

E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.

E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.

Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.

Trattamentu di u Cancer Uretral Distale

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di e cellule anormali in a mucosa (dentru di u rivestimentu di l'uretra chì ùn sò micca diventati cancheru, pò includere chirurgia per rimuovere u tumore (escissione aperta o resezione transuretrale), elettroresezione cù fulgurazione, o chirurgia laser.

U trattamentu di u cancheru uretrale distale hè diversu per omi è donne.

Per e donne, u trattamentu pò include i seguenti:

  • Chirurgia per rimuovere u tumore (resezione transuretrale), elettroresezione è fulgurazione, o chirurgia laser per tumori chì ùn si sò sparsi in u tessutu.
  • Brachiterapia (radioterapia interna) è / o radioterapia esterna per tumori chì ùn si sò sparsi in u tessutu.
  • Chirurgia per rimuovere u tumore (esenterazione anteriore) per tumori chì si sò sparsi in u tessutu. A volte, i linfonodi vicini sò ancu eliminati (dissezione di i linfonodi). A radioterapia pò esse data prima di a chirurgia.

Per l'omi, u trattamentu pò include i seguenti:

  • Chirurgia per rimuovere u tumore (resezione transuretrale), elettroresezione è fulgurazione, o chirurgia laser per tumori chì ùn si sò sparsi in u tessutu.
  • Chirurgia per rimuovere una parte di u pene (penectomia parziale) per i tumori chì si trovanu vicinu à a punta di u pene. A volte, i linfonodi vicini sò ancu eliminati (dissezione di i linfonodi).
  • Chirurgia per caccià una parte di l'uretra per i tumori chì si trovanu in l'uretra distale ma micca à a punta di u pene è ùn si sò micca sparsi in u tessutu. A volte, i linfonodi vicini sò ancu eliminati (dissezione di i linfonodi).
  • Chirurgia per rimuovere u pene (penectomia radicale) per tumori chì si sò sparsi profondamente in u tessutu. A volte, i linfonodi vicini sò ancu eliminati (dissezione di i linfonodi).
  • Radioterapia cù o senza chimioterapia.
  • Chimioterapia data cun radioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Trattamentu di u Cancer Uretrale Prossimale

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di u cancheru uretrale prossimale o di u cancheru uretrale chì affetta l'intera uretra hè diversu per omi è donne.

Per e donne, u trattamentu pò include i seguenti:

  • Radioterapia è / o chirurgia (escissione aperta, resezione transuretrale) per tumori chì sò ¾ di un pollice o più chjucu.
  • Radioterapia seguitata da chirurgia (esenterazione anteriore cù dissezione di linfonodi è deviazione urinaria).

Per l'omi, u trattamentu pò include i seguenti:

  • Radioterapia o radioterapia è chimioterapia, seguitata da chirurgia (cistoprostatectomia, penectomia, dissezione di i nodi linfatichi è diversione urinaria).

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Trattamentu di u Cancer Uretrale chì si Forma cun Cancer di Vescica Invasiva

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di u cancheru uretrale chì si forma à tempu à u cancheru invasivu di a vescica pò include i seguenti:

  • Chirurgia (cisturetrectomia in donne, o uretrettomia è cistoprostatectomia in omi).

Se l'uretra ùn hè micca rimossa durante a chirurgia per rimuovere a vescica, u trattamentu pò include i seguenti:

  • Sorveglianza attiva. Campioni di cellule sò presi da l'internu di l'uretra è verificati à u microscopiu per segni di cancheru.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Trattamentu di Cancer Uretral Metastatic o Recurrente

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

U trattamentu di u cancheru uretrale chì hà metastatizatu (diffusu in altre parti di u corpu) hè di solitu chimioterapia.

U trattamentu di u cancheru uretrale recurrente pò include unu o più di i seguenti:

  • Chirurgia per caccià u tumore. A volte, i linfonodi vicini sò ancu eliminati (dissezione di i linfonodi).
  • Radioterapia.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Per sapè di più nantu à u Cancer Uretrale

Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u cancheru uretrale, vedi u seguitu:

  • Pagina di u Cancer Uretrale
  • Laser in Trattamentu di u Cancer

Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:

  • À propositu di u Cancer
  • Messa in scena
  • Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Fà fronte à u Cancer
  • Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
  • Per Survivors è Caregivers


Aghjunghjite u vostru cummentariu
love.co accoglie tutti i cumenti . Se ùn vulete micca esse anonimu, registratevi o cunnettatevi . Hè di rigalu.