Types/retinoblastoma/patient/retinoblastoma-treatment-pdq
Cuntenutu
Versione di Trattamentu Retinoblastoma
Infurmazione Generale Circa u Retinoblastoma
PUNTI CHIAVE
- U retinoblastoma hè una malattia induve e cellule maligne (cancer) si formanu in i tessuti di a retina.
- U retinoblastoma si presenta in forme ereditarii è micca ereditarii.
- U trattamentu per e duie forme di retinoblastoma deve includere consulenza genetica.
- I zitelli cù una storia di famiglia di retinoblastoma duveranu esaminà l'ochji per verificà u retinoblastoma.
- Un zitellu chì hà un retinoblastoma ereditariu hà un risicu aumentatu di retinoblastoma trilaterale è altri cancri.
- I segni è i sintomi di u retinoblastoma includenu "pupilla bianca" è u dolore oculare o rossu.
- E prove chì esaminanu a retina sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u retinoblastoma.
- Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U retinoblastoma hè una malattia induve e cellule maligne (cancer) si formanu in i tessuti di a retina.
A retina hè u tessutu nervosu chì allinea l'internu di u fondu di l'ochju. A retina sente a luce è manda immagini à u cervellu per via di u nervu otticu.
Ancu se u retinoblastoma pò accade à ogni età, si verifica u più spessu in i zitelli menu di 2 anni. U cancheru pò esse in un ochju (unilaterale) o in i dui ochji (bilaterali). U retinoblastoma si sparghje raramente da l'ochju à u tissutu vicinu o à altre parte di u corpu.
U retinoblastoma cavitariu hè un tipu raru di retinoblastoma in cui si formanu cavità (spazi cavi) in u tumore.
U retinoblastoma si presenta in forme ereditarii è micca ereditarii.
Un zitellu hè pensatu per avè a forma ereditaria di retinoblastoma quandu unu di i seguenti hè vera:
- Ci hè una storia di famiglia di retinoblastoma.
- Ci hè una certa mutazione (cambiamentu) in u genu RB1. A mutazione in u genu RB1 pò esse trasmessa da u genitore à u zitellu o pò accade in l'ovu o in u sperma prima di cuncepimentu o subitu dopu à cuncepimentu.
- Ci hè più di un tumore in l'ochju o ci hè un tumore in i dui ochji.
- Ci hè un tumore in un ochju è u zitellu hè più chjucu di 1 annu.
Dopu chì u retinoblastoma ereditariu hè statu diagnosticatu è trattatu, i novi tumori ponu cuntinuà à furmassi per uni pochi d'anni. Esami regulari di l'ochji per verificà i tumori novi sò generalmente fatti ogni 2 à 4 mesi per almenu 28 mesi.
U retinoblastoma non ereditariu hè u retinoblastoma chì ùn hè micca a forma ereditaria. A maiò parte di i casi di retinoblastoma sò a forma micca ereditaria.
U trattamentu per e duie forme di retinoblastoma deve includere consulenza genetica.
I genitori devenu riceve cunsiglii genetichi (una discussione cù un prufessiunale furmatu nantu à u risicu di malatie genetiche) per discute di test genetichi per verificà una mutazione (cambiamentu) in u genu RB1. U cunsigliu geneticu include ancu una discussione di u risicu di retinoblastoma per u zitellu è i fratelli o surelle di u zitellu.
I zitelli cù una storia di famiglia di retinoblastoma duveranu esaminà l'ochji per verificà u retinoblastoma.
Un zitellu cù una storia di famiglia di retinoblastoma deve avè esami regulari di l'ochji chì cumincianu prestu in a vita per verificà u retinoblastoma, a menu chì ùn si sappia chì u zitellu ùn hà micca u cambiamentu di u genu RB1. Diagnosticu precoce di retinoblastoma pò significà chì u zitellu averà bisognu di un trattamentu menu intensu.
I fratelli o surelle di un zitellu cun retinoblastoma duverianu avè esami regulari di l'ochji da un oculistu finu à l'età di 3 à 5 anni, a menu chì ùn si sappia chì u fratellu o a surella ùn anu micca u cambiamentu di u genu RB1.
Un zitellu chì hà un retinoblastoma ereditariu hà un risicu aumentatu di retinoblastoma trilaterale è altri cancri.
Un zitellu cù retinoblastoma ereditariu hà un risicu aumentatu di tumore pineale in u cervellu. Quandu u retinoblastoma è un tumore cerebrale si verificanu à tempu, hè chjamatu retinoblastoma trilaterale. U tumore cerebrale hè generalmente diagnosticatu trà 20 è 36 mesi di età. U screening regulare cù MRI (risonanza magnetica) pò esse fattu per un zitellu pensatu per avè retinoblastoma ereditariu o per un zitellu cù retinoblastoma in un ochju è una storia familiare di a malattia. E scansioni CT (tomografia computerizata) ùn sò di solitu aduprate per u screening di rutina per evità di espone u zitellu à a radiazione ionizante.
U retinoblastoma ereditariu aumenta ancu u risicu di u zitellu di altri tippi di cancheru, cume u cancheru di u pulmone, u cancheru di a vejiga, o u melanoma in l'ultimi anni. Esami regulari di seguitu sò impurtanti.
I segni è i sintomi di u retinoblastoma includenu "pupilla bianca" è u dolore oculare o rossu.
Quessi è altri segni è sintomi ponu esse causati da retinoblastoma o da altre condizioni. Verificate cun un duttore se u vostru zitellu hà una di e seguenti:
- A pupilla di l'ochju apparisce bianca invece di rossa quandu a luce brilla in questu. Questu pò esse vistu in e fotografie flash di u zitellu.
- L'ochji parenu circà in direzzioni sfarenti (ochju pigru).
- Dolore o rossu in l'ochju.
- Infezzione intornu à l'ochju.
- U globu oculare hè più grande di u normale.
- A parte culurita di l'ochju è a pupilla parenu turbulente.
E prove chì esaminanu a retina sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u retinoblastoma.
E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:
- Esame fisicu è storia: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a ricerca di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa. U duttore dumanderà s'ellu ci hè una storia di famiglia di retinoblastoma.
- Esame oculare cù pupilla dilatata: Un esame di l'ochju in u quale a pupilla hè dilatata (aperta più larga) cù gocce medicate per permette à u duttore di guardà attraversu a lente è a pupilla versu a retina. L'internu di l'ochju, cumprese a retina è u nervu otticu, hè esaminatu cù una luce. Sicondu l'età di u zitellu, questu esame pò esse fattu sottu anestesia.
Ci hè parechji tippi di esami oculari chì sò fatti cù a pupilla dilata:
- Oftalmoscopia: Esame di l'internu di u fondu di l'ochju per verificà a retina è u nervu otticu aduprendu una piccula lente d'ingrandimentu è una luce.
- Biomicroscopia di lampada à fessura: Un esame di l'internu di l'ochju per verificà a retina, u nervu otticu, è altre parti di l'ochju aduprendu un forte raggiu di luce è un microscopiu.
- Angiografia Fluorescein: Una procedura per guardà i vasi sanguini è u flussu di sangue in l'ochju. Un tintu fluorescente aranciu chjamatu fluoresceina hè injected in un vaso sanguinu in u bracciu è entra in u sangue. Quandu a tintura viaghja attraversu i vini sanguini di l'ochju, una camera speciale piglia ritratti di a retina è di a coroide per truvà qualsiasi vasi sanguini chì sò bluccati o perduti.
- Pruvenza genetica RB1: Una prova di laburatoriu induve un campione di sangue o di tissutu hè testatu per un cambiamentu in u genu RB1.
- Esame ecograficu di l'ochju: Una prucedura in cui onde sonore à alta energia (ultrasuoni) sò rimbalzate da i tessuti interni di l'ochju per fà eche. E gocce d'occhi sò aduprate per annullà l'ochju è una piccula sonda chì manda è riceve onde sonore hè piazzata delicatamente nantu à a superficia di l'ochju. L'echi facenu un ritrattu di l'internu di l'ochju è si misura a distanza da a córnea à a retina. A stampa, chjamata sonogramma, mostra nantu à u screnu di u monitor à ultrasuoni. U ritrattu pò esse stampatu per esse guardatu dopu.
- MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume l'ochju. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
- CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume l'ochju, pigliate da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
U retinoblastoma pò generalmente esse diagnosticatu senza una biopsia.
Quandu u retinoblastoma hè in un ochju, si forma qualchì volta in l'altru ochju. Esami di l'ochju micca affettatu sò fatti finu à chì si sà se u retinoblastoma hè a forma ereditaria.
Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U pronosticu (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu dipende da i seguenti:
- Sia chì u cancer sia in unu o in i dui ochji.
- A dimensione è u numeru di tumuri.
- Sia chì u tumore si sia spartu in l'area intornu à l'ochju, in u cervellu, o in altre parti di u corpu.
- S'ellu ci hè sintomi à u mumentu di u diagnosticu, per u retinoblastoma trilaterale.
- L'età di u zitellu.
- Quantu hè probabile chì a visione pò esse salvata in unu o i dui ochji.
- S'ellu s'hè furmatu un secondu tippu di cancheru.
Stadi di Retinoblastoma
PUNTI CHIAVE
- Dopu chì u retinoblastoma hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in l'ochju o in altre parti di u corpu.
- U Sistema Internaziunale di Stinazione di Retinoblastoma (IRSS) pò esse adupratu per a stinazione di retinoblastoma.
- Tappa 0
- Tappa I
- Tappa II
- Tappa III
- Tappa IV
- Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
- U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
- U trattamentu per u retinoblastoma dipende da s'ellu hè intraoculare (in l'ochju) o extraoculare (fora di l'ochju).
- Retinoblastoma intraoculare
- Retinoblastoma extraoculare (metastaticu)
Dopu chì u retinoblastoma hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in l'ochju o in altre parti di u corpu.
U prucessu adupratu per scopre se u cancheru si hè spartu in l'ochju o in altre parti di u corpu hè chjamatu stadializazione. L'infurmazioni raccolte da u prucessu di staging determina se u retinoblastoma hè solu in l'ochju (intraoculare) o s'hè spartu fora di l'ochju (extraoculare). Hè impurtante cunnosce a tappa per pianificà u trattamentu. I risultati di i testi usati per diagnosticà u cancheru sò spessu usati ancu per mette in scena a malattia. (Vede a sezione Informazione Generale.)
E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate in u prucessu di messa in scena:
- Scansione ossea: Una prucedura per verificà s'ellu ci sò cellule chì si dividenu rapidamente, cume e cellule tumorali, in l'ossu. Una quantità assai chjuca di materiale radioattivu hè injected in una vena è viaghja per u sangue. U materiale radioattivu si raccoglie in l'osse cù u cancheru è hè rilevatu da un scanner chì piglia ancu una foto di u corpu. E zone di l'ossu cù u cancheru si presentanu più luminose in u ritrattu perchè piglianu più materiale radioattivu cà e cellule bone normali.

- Aspirazione di a medula ossea è biopsia: A rimozione di a midula ossea è di un picculu pezzu d'ossu inserendu un aghi cavu in l'osca o in u sternu. Un patologu vede a medula ossea sottu un microscopiu per circà segni di cancheru. L'aspirazione di a medula ossea è a biopsia sò fatte se u duttore pensa chì u cancheru s'hè spartu fora di l'ochju.
- A puntura lumbare: Una procedura aduprata per raccoglie u fluidu cerebrospinale (CSF) da a colonna spinale. Questu hè fattu piazzendu una agulla trà dui ossi in a spina dorsale è in u CSF intornu à a medula spinale è rimuendu un campione di u fluidu. U campionu di CSF hè verificatu sottu à un microscopiu per i segni chì u cancheru si hè spartu in u cervellu è a medula spinale. Questa prucedura hè ancu chjamata LP o spin spin.
U Sistema Internaziunale di Stinazione di Retinoblastoma (IRSS) pò esse adupratu per a stinazione di retinoblastoma.
Ci hè parechji sistemi di staging per u retinoblastoma. E fasi di l'IRSS sò basate nantu à u restu di u cancheru dopu a chirurgia per rimuovere u tumore è se u cancheru si hè sparitu.
Tappa 0
U tumore hè solu in l'ochju. L'ochju ùn hè micca statu cacciatu è u tumore hè statu trattatu senza chirurgia.
Tappa I
U tumore hè solu in l'ochju. L'ochju hè statu cacciatu è ùn fermanu più cellule cancerose.
Tappa II
U tumore hè solu in l'ochju. L'ochju hè statu cacciatu è ci sò e cellule di u cancheru lasciate chì ponu esse viste solu cù un microscopiu.
Tappa III
A tappa III hè divisa in tappe IIIa è IIIb:
- In u stadiu IIIa, u cancheru si hè spartu da l'ochju à i tessuti intornu à a presa oculare.
- In u stadiu IIIb, u cancheru si hè spartu da l'ochju à i linfonodi vicinu à l'arechja o in u collu.
Tappa IV
U Stage IV hè divisu in e tappe IVa è IVb:
- In u stadiu IVa, u cancheru si hè spartu in u sangue ma micca in u cervellu o a medula spinale. Unu o più tumori si sò sparti in altre parti di u corpu cum'è l'ossu o u fegatu.
- In u stadiu IVb, u cancheru si hè spartu in u cervellu o a medula spinale. Puderia ancu esse sparghje in altre parte di u corpu.
Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:
- Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
- Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
- Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.
U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.
- Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
- Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u retinoblastoma si diffonde à l'ossu, e cellule cancerose in l'ossu sò in realtà cellule di retinoblastoma. A malatia hè u retinoblastoma metastaticu, micca u cancheru di l'ossu.
U trattamentu per u retinoblastoma dipende da s'ellu hè intraoculare (in l'ochju) o extraoculare (fora di l'ochju).
Retinoblastoma intraoculare
In u retinoblastoma intraoculare, u cancheru si trova in unu o i dui ochji è pò esse solu in a retina o pò esse ancu in altre parti di l'ochju cum'è a coroide, u corpu ciliare o una parte di u nervu otticu. U cancheru ùn si hè spartu in i tessuti intornu à l'esternu di l'ochju o in altre parte di u corpu.
Retinoblastoma extraoculare (metastaticu)
In u retinoblastoma extraoculare, u cancheru si hè spartu oltre l'ochju. Pò esse truvatu in i tessuti intornu à l'ochju (retinoblastoma orbitale) o pò esse sparghje in u sistema nervosu cintrale (cervellu è medula spinale) o in altre parti di u corpu cum'è u fegatu, l'osse, a medula ossea o i linfonodi.
Retinoblastoma Progressivu è Recurrente
U retinoblastoma progressivu hè u retinoblastoma chì ùn risponde micca à u trattamentu. Invece, u cancheru cresce, si diffonde o s'aggrava.
U retinoblastoma recurrente hè un cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu. U cancheru pò ripresentà in l'ochju, in i tessuti intornu à l'ochju, o in altri lochi di u corpu.
Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
PUNTI CHIAVE
- Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun retinoblastoma.
- I zitelli cun retinoblastoma anu avutu u so trattamentu pianificatu da una squadra di fornitori di assistenza sanitaria chì sò esperti in u trattamentu di u cancheru in i zitelli.
- U trattamentu per u retinoblastoma pò causà effetti collaterali.
- Sei tippi di trattamentu standard sò aduprati:
- Crioterapia
- Termoterapia
- Chimioterapia
- Radioterapia
- Chimioterapia à dosi elevate cù salvamentu di cellule staminali
- Chirurgia (enucleazione)
- Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
- Terapia mirata
- I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
- I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
- E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun retinoblastoma.
Diversi tipi di trattamentu sò dispunibuli per i pazienti cun retinoblastoma. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard.
Perchè u cancheru in i zitelli hè raru, participà à un prucessu clinicu deve esse cunsideratu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.
I zitelli cun retinoblastoma anu avutu u so trattamentu pianificatu da una squadra di fornitori di assistenza sanitaria chì sò esperti in u trattamentu di u cancheru in i zitelli.
L'ubbiettivi di u trattamentu sò di salvà a vita di u zitellu, di salvà a visione è l'ochju, è di prevene effetti collaterali gravi. U trattamentu serà supervisatu da un oncologu pediatricu, un duttore specializatu in u trattamentu di i zitelli cun cancru. L'oncologu pediatricu travaglia cù altri fornitori di assistenza sanitaria chì sò esperti in u trattamentu di i zitelli cun cancheru di l'ochji è chì si specializanu in certe zone di medicina. Queste ponu include un oculista pediatricu (oculista di i zitelli) chì hà assai sperienza in u trattamentu di retinoblastoma è i seguenti specialisti:
- Chirurgu pediatricu.
- Oncologu di radiazioni.
- Pediatra.
- Infermiera specialista pediatrica.
- Specialista in riabilitazione.
- Travagliadore suciale.
- Geneticistu o cunsiglieru geneticu.
U trattamentu per u retinoblastoma pò causà effetti collaterali.
Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii chì cumincianu durante u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.
L'effetti secundarii da u trattamentu di u cancheru chì cumincianu dopu u trattamentu è continuanu per mesi o anni sò chjamati effetti tardi. L'effetti tardi di u trattamentu per u retinoblastoma ponu include i seguenti:
- Prublemi fisichi cume prublemi di vista o di udizione o, se l'ochju hè cacciatu, un cambiamentu in a forma è a dimensione di l'ossu intornu à l'ochju.
- Cambiamenti d'umore, sentimenti, pensamentu, apprendimentu o memoria.
- Secondi cancri (novi tippi di cancheru), cume i cancri di u pulmone è di a vejiga, l'osteosarcoma, u sarcomu di i tessuti molli, o u melanoma.
I seguenti fattori di risicu ponu aumentà u risicu di avè un altru cancheru:
- Avè a forma ereditaria di retinoblastoma.
- Trattamentu passatu cù radioterapia, soprattuttu prima di l'età di 1 annu.
- Avè dighjà avutu un secondu cancheru precedente.
Hè impurtante di parlà cù i duttori di u to figliolu nantu à l'effetti chì u trattamentu di u cancheru pò avè nantu à u vostru zitellu. U seguitu regulare da i prufessiunali di a salute chì sò esperti in a diagnosi è u trattamentu di l'effetti tardi hè impurtante. Vede u riassuntu nantu à Effetti Tardivi di Trattamentu per u Canceru Infanzia per più infurmazione.
Sei tippi di trattamentu standard sò aduprati:
Crioterapia
A crioterapia hè un trattamentu chì usa un strumentu per congelà è distrugge u tessutu anormale. Stu tipu di trattamentu hè ancu chjamatu criochirurgia.
Termoterapia
A termoterapia hè l'usu di u calore per distrugge e cellule cancerose. A termoterapia pò esse data cù un raghju laser destinatu à traversu a pupilla dilata o à l'esternu di u globu oculare. A termoterapia pò esse usata sola per i tumori chjuchi o cumminata cù a chimioterapia per i tumori più grandi. Stu trattamentu hè un tipu di terapia laser.
Chimioterapia
A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule, sia impedendole di dividerle. A manera chì a chimioterapia hè data dipende da u stadiu di u cancheru è da induve u cancheru hè in u corpu.
Ci hè parechji tippi di chimioterapia:
- Chimioterapia sistemica: Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule tumorali in tuttu u corpu. A chimioterapia sistemica hè data per riduce u tumore (chemoreduction) è evità a chirurgia per caccià l'ochju. Dopu a chimiuriduzione, altri trattamenti ponu include radioterapia, crioterapia, terapia laser, o chimioterapia righjunale.
A chimioterapia sistemica pò ancu esse data per tumbà tutte e cellule cancerose chì sò lasciate dopu u trattamentu iniziale o à i pazienti cun retinoblastoma chì si verifica fora di l'ochju. U trattamentu datu dopu u trattamentu iniziale, per abbassà u risicu chì u cancheru tornerà, hè chjamatu terapia adiuvante.
- Chimioterapia righjunale: Quandu a chimioterapia hè posta direttamente in u fluidu cerebrospinali (chimioterapia intratecale), un organu (cume l'ochju), o una cavità di u corpu, i farmaci affettanu principalmente e cellule tumorali in quelle zone. Parechji tippi di chimioterapia regiunale sò aduprati per trattà u retinoblastoma.
- Chimioterapia per infusione di l'arteria oftalmica: A chimioterapia per infusione di l'arteria oftalmica porta droghe anticancerose direttamente à l'ochju. Un cateteru hè messu in un'arteria chì porta à l'ochju è a droga anticancerosa hè data attraversu u cateteru. Dopu chì a droga hè stata data, un picculu pallone pò esse inseritu in l'arteria per bluccallu è mantene a maiò parte di a droga anticancerosa intrappulata vicinu à u tumore. Stu tipu di chimioterapia pò esse datu cum'è trattamentu iniziale quandu u tumore hè solu in l'ochju o quandu u tumore ùn hà micca rispostu à altri tippi di trattamentu. A chimioterapia per infusione di l'arteria oftalmica hè data in centri speciali di trattamentu di retinoblastoma.
- Chimioterapia Intravitreale: A chimioterapia Intravitreale hè l'iniezione di droghe anticancerose direttamente in l'umore vitru (sostanza gelatina) in l'ochju. Hè adupratu per trattà u cancheru chì si hè spartu à l'umore vitru è chì ùn hà micca rispostu à u trattamentu o hè tornatu dopu u trattamentu.
Vede Drugs Approved for Retinoblastoma per più infurmazione.
Radioterapia
A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:
- A radioterapia à raghju esternu utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu u cancheru. Certi modi di dà radioterapia ponu aiutà à impedisce a radiazione di dannà i tessuti sani vicini. Questi tipi di radioterapia includenu i seguenti:
- Radioterapia modulata per intensità (IMRT): IMRT hè un tipu di radioterapia esterna tridimensionale (3-D) chì utilizza un urdinatore per fà ritratti di a dimensione è a forma di u tumore. I fasci sottili di radiazioni di diverse intensità (punti di forza) sò destinati à u tumore da parechji anguli.
- Radioterapia di fasci di protoni: A terapia di fasci di protoni hè un tipu di radioterapia esterna ad alta energia. Una macchina di radioterapia mira à flussi di protoni (particule minuscule, invisibili, cariche positivamente) à e cellule cancerose per ucciderli.
- A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru. Certi modi di dà radioterapia ponu aiutà à impedisce a radiazione di dannà i tessuti sani vicini. Stu tipu di radioterapia interna pò include i seguenti:
- Radioterapia in placche: I semi radioattivi sò attaccati à un latu di un discu, chjamatu placca, è posti direttamente nantu à u muru esterno di l'ochju vicinu à u tumore. U latu di a placca cù i graneddi annant'à u globu oculare, dirigendu a radiazione à u tumore. A placca aiuta à prutege l'altri tessuti vicini da a radiazione.

U modu in cui si dà a radioterapia dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu è cume u cancheru hà rispostu à altri trattamenti. A radioterapia interna è esterna sò aduprate per trattà u retinoblastoma.
Chimioterapia à dosi elevate cù salvamentu di cellule staminali
Alti dosi di chimioterapia sò dati per tumbà e cellule cancerose. E cellule sane, cumprese e cellule chì formanu sangue, sò ancu distrutte da u trattamentu di u cancer. U salvamentu di cellule staminali hè un trattamentu per rimpiazzà e cellule chì formanu sangue. E cellule staminali (cellule sanguine immature) sò rimosse da u sangue o midollo osseu di u paziente è sò congelate è conservate. Dopu chì u paziente compie a chimioterapia, e cellule staminali immagazzinate sò scongelate è restituite à u paziente per una infusione. Queste cellule staminali reinfuse crescenu in (è ripristinanu) e cellule sanguine di u corpu.
Vede Drugs Approved for Retinoblastoma per più infurmazione.
Chirurgia (enucleazione)
L'Enucleazione hè una chirurgia per caccià l'ochju è una parte di u nervu otticu. Un campione di u tissutu oculare chì hè eliminatu serà verificatu à u microscopiu per vede s'ellu ci hè qualchì segnu chì u cancheru hè prubabile di sparghje in altre parti di u corpu. Questu deve esse fattu da un patologu sperimentatu, chì hà familiarità cù u retinoblastoma è altre malatie di l'ochju. L'enucleazione hè fatta se ci hè poca o nessuna possibilità chì a visione pò esse salvata è quandu u tumore hè grande, ùn hà micca rispostu à u trattamentu, o torna dopu u trattamentu. U paziente serà adattatu per un ochju artificiale.
Un seguitu strettu hè necessariu per 2 anni o più per verificà i segni di ricurrenza in a zona intornu à l'ochju influenzatu è per verificà l'altru ochju.
Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
Questa sezione di riassuntu descrive trattamenti chì sò studiati in provi clinichi. Ùn pò micca menziunà ogni novu trattamentu chì hè studiatu. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.
Terapia mirata
A terapia mirata hè un tipu di trattamentu chì usa droghe o altre sostanze per attaccà e cellule tumorali. E terapie mirate di solitu causanu menu dannu à e cellule nurmali ch'è a chimioterapia o a radioterapia.
A terapia mirata hè studiata per u trattamentu di u retinoblastoma chì hà ripresu (torna).
I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.
Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.
I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.
I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.
E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.
E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.
Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a situazione di u to figliolu hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.
Opzioni di Trattamentu per Retinoblastoma
In Questa Sezione
- Trattamentu di Retinoblastoma Unilaterale, Bilaterale è Cavitariu
- Trattamentu di Retinoblastoma Extraoculare
- Trattamentu di Retinoblastoma Progressivu o Recurrente
Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.
Trattamentu di Retinoblastoma Unilaterale, Bilaterale è Cavitariu
S'ellu hè prubabile chì l'ochju pò esse salvatu, u trattamentu pò cuntene i seguenti:
- Chimioterapia sistemica o chimioterapia per infusione di l'arteria oftalmica, cù o senza chimioterapia intravitreale, per riduce u tumore. Questu pò esse seguitu da unu o più di i seguenti:
- Crioterapia.
- Termoterapia.
- Radioterapia in placche.
- Radioterapia di fasci esterni per retinoblastoma intraoculare bilaterale chì ùn risponde micca à altri trattamenti.
Se u tumore hè grande è ùn hè micca prubabile chì l'ochju pò esse salvatu, u trattamentu pò cumprende i seguenti:
- Chirurgia (enucleazione). Dopu a chirurgia, a chimioterapia sistemica pò esse data per abbassà u risicu chì u cancheru si sparghji in altre parti di u corpu.
Quandu u retinoblastoma hè in i dui ochji, u trattamentu per ogni ochju pò esse diversu, secondu a dimensione di u tumore è se hè probabile chì l'ochju pò esse salvatu. A dosi di chimioterapia sistemica hè generalmente basata annantu à l'ochju chì hà più cancheru.
U trattamentu per u retinoblastoma cavitariu, un tipu di retinoblastoma intraoculare, pò include i seguenti:
- Chimioterapia sistemica o infusione di l'arteria oftalmica chimioterapia.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Trattamentu di Retinoblastoma Extraoculare
U trattamentu per u retinoblastoma extraoculare chì si hè spargugliatu in l'area intornu à l'ochju pò include i seguenti:
- Chimioterapia sistemica è radioterapia à fasci esterni.
- Chimioterapia sistemica seguita da chirurgia (enucleazione). A radioterapia à raghju esternu è più chimioterapia ponu esse date dopu a chirurgia.
U trattamentu per u retinoblastoma extraoculare chì si hè spartu in u cervellu pò include i seguenti:
- Chimioterapia sistemica o intratecale.
- Radioterapia di fasci esterni à u cervellu è a medula spinale.
- Chimioterapia seguita da chimioterapia à dosi elevate cù salvata di cellule staminali.
Ùn hè micca chjaru se u trattamentu cù chimioterapia, radioterapia, o chimioterapia à dosi elevate cù salvamentu di cellule staminali aiuta i pazienti cun retinoblastoma extraoculare à vive più.
Per u retinoblastoma trilaterale, u trattamentu pò include i seguenti:
- Chimioterapia sistemica seguita da chimioterapia à dosi elevate cù salvata di cellule staminali.
- Chimioterapia sistemica seguita da chirurgia è radioterapia di fasci esterni.
Per u retinoblastoma chì si hè spartu in altre parte di u corpu, ma micca u cervellu, u trattamentu pò cumprende:
- Chimioterapia seguitata da chimioterapia à dosi elevate cù salvamentu di cellule staminali è radioterapia à fasci esterni.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Trattamentu di Retinoblastoma Progressivu o Recurrente
U trattamentu di retinoblastoma intraoculare progressivu o ricorrente pò include i seguenti:
- Radioterapia di fasci esterni o radioterapia in placche.
- Crioterapia.
- Termoterapia.
- Chimioterapia sistemica o infusione di l'arteria oftalmica chimioterapia.
- Chimioterapia intravitreale.
- Chirurgia (enucleazione).
Un prucessu clinicu chì verifica un campione di u tumore di u paziente per certi cambiamenti di geni. U tippu di terapia mirata chì serà data à u paziente dipende da u tippu di cambiamentu genicu. U trattamentu di u retinoblastoma extraoculare progressivu o ricorrente pò include i seguenti:
- Chimioterapia sistemica è radioterapia à raghju esternu per u retinoblastoma chì torna dopu a chirurgia per caccià l'ochju.
- Chimioterapia sistemica seguita da chimioterapia à dosi elevate cù salvamentu di cellule staminali è radioterapia à fasci esterni.
- Un prucessu clinicu chì verifica un campione di u tumore di u paziente per certi cambiamenti di geni. U tippu di terapia mirata chì serà data à u paziente dipende da u tippu di cambiamentu genicu.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Per Amparà Più nantu à u Cancer Infanzia
Per più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u trattamentu di u retinoblastoma, vedi u seguitu:
- Pagina di Retinoblastoma
- Scansioni di Tomografia Computata (CT) è Cancer
- Criochirurgia in Trattamentu di u Cancer: Dumande è Risposte
- Droghe Appruvate per u Retinoblastoma
- Pruvenzi Genetichi per Sindromi di Susceptibilità à u Cancer Ereditatu
Per più infurmazione nantu à u cancheru di i zitelli è altre risorse generale per u cancheru, vede u seguitu:
- À propositu di u Cancer
- Cancers di a zitiddina
- CureSearch for Cancer di i zitelli Exit Disclaimer
- Effetti Tardivi di u Trattamentu per u Canceru Infanzia
- Adolescenti è Giovani Adulti cun Cancer
- Figlioli cun Cancer: Una Guida per i Parenti
- Cancer in i zitelli è l'adulescenti
- Messa in scena
- Fà fronte à u Cancer
- Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
- Per Survivors è Caregivers