Tipi / linfoma / paziente / primariu-cns-lymphoma-trattamentu-pdq

Da love.co
Andà à a navigazione Andate à circà
Sta pagina cuntene cambiamenti chì ùn sò micca marcati per a traduzzione.

Trattamentu Primariu di Limfoma CNS (®) –Versione Paziente

Infurmazione generale nantu à u linfoma CNS primariu

PUNTI CHIAVE

  • U linfoma di u sistema nervosu centrale primariu (CNS) hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in u tessutu linfaticu di u cervellu è / o di a medula spinale.
  • Avè un sistema immunitariu indebolitu pò aumentà u risicu di sviluppà linfoma primariu CNS.
  • E prove chì esaminanu l'ochji, u cervellu è a medula spinale sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u linfoma primariu CNS.
  • Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

U linfoma di u sistema nervosu centrale primariu (CNS) hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in u tessutu linfaticu di u cervellu è / o di a medula spinale.

U linfoma hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in u sistema linfaticu. U sistema linfaticu face parte di u sistema immunitariu è hè cumpostu da a linfa, di i vasi linfatichi, di i nodi linfatichi, di a milza, di u timu, di l'amigdalite è di a midula ossea. I Linfociti (purtati in a linfa) viaghjanu in è fora di u sistema nervosu centrale (CNS). Si pensa chì alcuni di sti linfociti diventanu maligni è causanu a furmazione di u linfoma in u SNC. U linfoma CNS primariu pò cumincià in u cervellu, a medula spinale o a meningi (i strati chì formanu a copertura esterna di u cervellu). Perchè l'ochju hè cusì vicinu à u cervellu, u linfoma primariu CNS pò ancu cumincià in l'ochju (chjamatu linfoma oculare).

Anatomia di u sistema limfaticu, chì mostra i vasi linfatichi è l'organi linfatichi cumpresi nodi linfatichi, tonsille, timu, milza è midollo osseu. Limfa (liquidu chjaru) è limfociti viaghjanu attraversu i vasi linfatichi è in i nodi linfatichi induve i linfociti distrughjenu sostanze dannose. A linfa entra in u sangue per una vena larga vicinu à u core.

Avè un sistema immunitariu indebolitu pò aumentà u risicu di sviluppà linfoma primariu CNS.

Tuttu ciò chì aumenta a vostra probabilità d'avè una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in periculu.

U linfoma CNS primariu pò accade in pazienti chì anu acquistatu u sindrome d'immunodeficienza (AIDS) o altri disordini di u sistema immunitariu o chì anu avutu un trapianto di rene. Per saperne di più infurmazioni nantu à u linfoma in i pazienti cun AIDS, vedi u riassuntu di u Trattamentu di u Limfoma Assuciatu à u SIDA.

E prove chì esaminanu l'ochji, u cervellu è a medula spinale sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u linfoma primariu CNS.

E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:

  • Esame fisicu è storia: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a ricerca di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa.
  • Esame neurologicu: Una serie di dumande è testi per verificà u cervellu, a medula spinale è a funzione nervosa. L'esame controlla u statu mentale, a coordinazione, a capacità di camminà di modu normale di una persona, è u travagliu di i musculi, di i sensi è di i riflessi. Questu pò ancu esse chjamatu esame neuro o esame neurologicu.
  • Esame oculare à lampada à fessura: Un esame chì utilizza un microscopiu speciale cù una fessura stretta è luminosa di luce per verificà l'esternu è l'internu di l'ochju.
  • MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di e zone in u cervellu è a medula spinale. Una sustanza chjamata gadolinu hè injectata in u paziente attraversu una vena. U gadolinu si raccoglie intornu à e cellule cancerose affinch'elli apparischinu più luminosi in u ritrattu. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
  • Scansione PET (scansione tomografica à emissione di positroni): Una procedura per truvà cellule tumorali maligne in u corpu. Una piccula quantità di glucosiu radioattivu (zuccheru) hè iniettatu in una vena. U scanner PET gira intornu à u corpu è face una maghjina di induve u glucosu hè adupratu in u corpu. E cellule tumorali maligne si mostranu più luminose in u quadru perchè sò più attive è piglianu più glucosiu cà e cellule normali.
  • A puntura lumbare: Una procedura aduprata per raccoglie u fluidu cerebrospinale (CSF) da a colonna spinale. Questu hè fattu piazzendu una agulla trà dui ossi in a spina dorsale è in u CSF intornu à a medula spinale è rimuendu un campione di u fluidu. U campionu di CSF hè verificatu sottu à un microscopiu per i segni di cellule tumorali. U campione pò ancu esse verificatu per e quantità di proteine ​​è glucosiu. Una quantità più alta di a normale di proteine ​​o più bassa di a quantità normale di glucosiu pò esse un segnu di tumore. Questa prucedura hè ancu chjamata LP o spin spin.
A puntura lumbar. Un paziente si trova in una pusizione arricciata nantu à un tavulinu. Dopu chì una piccula zona nantu à a parte inferiore di u spinu sia annullata, una agulla spinale (una agulla longa è fina) hè inserita in a parte inferiore di a colonna spinale per rimuovere u fluidu cerebrospinale (CSF, mostratu in blu). U fluidu pò esse mandatu à un laburatoriu per esaminà.
  • Biopsia stereotassica: Una prucedura di biopsia chì utilizza un urdinatore è un dispositivu di scansione tridimensionale (3-D) per truvà un situ tumorale è guidà a rimozione di u tissutu in modu da pudè esse vistu à u microscopiu per verificà i segni di u cancheru.

E prove seguenti ponu esse fatte nantu à i campioni di tessuti chì sò rimossi:

  • Citometria di Flussu: Un test di laboratorio chì misura u numeru di cellule in un campione, a percentuale di cellule vive in un campione, è certe caratteristiche di e cellule, cume a dimensione, a forma è a presenza di marcatori tumorali (o altri) nantu à u superficia cellulare. E cellule da un campione di sangue di u paziente, midollo osseu, o altri tessuti sò macchiate cù un tintu fluorescente, piazzate in un fluidu, è poi passate una per volta attraversu un raghju di luce. I risultati di i testi si basanu nantu à cume e cellule chì sò state macchiate cù u tintu fluorescente reagiscenu à u raghju di luce. Stu test hè adupratu per aiutà à diagnosticà è gestisce certi tippi di tumori, cume a leucemia è u linfoma.
  • Immunoistochimica: Un test di laboratorio chì utilizza anticorpi per verificà certi antigeni (marcatori) in un campione di tessutu di un paziente. L'anticorpi sò generalmente ligati à un enzima o un tintu fluorescente. Dopu chì l'anticorpi si liganu à un antigenu specificu in u campione di tissutu, l'enzima o a tintura hè attivata, è l'antigene pò esse vistu sottu à un microscopiu. Stu tipu di test hè adupratu per aiutà à diagnosticà u cancheru è per aiutà à dì un tippu di cancheru da un altru tipu di cancheru.
  • Analisi citogenetica: Test di laburatoriu induve i cromusomi di e cellule in un campione di sangue o midollo osseu sò contati è verificati per eventuali cambiamenti, cume cromosomi rotti, mancanti, riorganizzati o extra. Cambiamenti in certi cromusomi ponu esse un segnu di cancheru. L'analisi citogenetica hè aduprata per aiutà à diagnosticà u cancheru, pianificà u trattamentu, o scopre quantu funziona u trattamentu.
  • FISH (ibridazione in fluorescenza in situ): Test di laburatoriu adupratu per guardà è cuntà geni o cromusomi in cellule è tessuti. Pezzi di DNA chì cuntenenu tinte fluorescenti sò fatti in laburatoriu è aghjuntu à un campione di cellule o tessuti di un paziente. Quandu questi pezzi tinti di DNA si attaccanu à certi geni o zone di cromusomi in u campione, si illuminanu quandu si vedenu sottu un microscopiu fluorescente. U test FISH hè adupratu per aiutà à diagnosticà u cancheru è aiutà à pianificà u trattamentu.
  • Cumpagnia di sangue cumpleta (CBC) cun differenziale: Una prucedura in cui un campione di sangue hè prelevatu è verificatu per i seguenti:
  • U numaru di globuli rossi è di piastrine.
  • U numaru è u tipu di globuli bianchi.
  • A quantità di emoglobina (a proteina chì porta l'ossigenu) in i globuli rossi.
  • A parte di u campionu di sangue cumposta da globuli rossi.
Compiu di sangue cumpletu (CBC). U sangue hè raccoltu inserendu una agulla in una vena è permettendu à u sangue di scorri in un tubu. U campionu di sangue hè inviatu à u laburatoriu è i globuli rossi, i globuli bianchi è e piastrine sò contate. U CBC hè adupratu per testà, diagnosticà è monitorà parechje condizioni diverse.
  • Studii di chimica di u sangue: Una prucedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da l'organi è i tessuti in u corpu. Una quantità insolita (più alta o più bassa di u normale) di una sustanza pò esse un segnu di malattia.

Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.

U pronosticu (possibilità di recuperu) dipende da i seguenti:

  • L'età di u paziente è a salute generale.
  • U livellu di certe sostanze in u sangue è u fluidu cerebrospinali (CSF).
  • Induve u tumore hè in u sistema nervosu centrale, l'ochju, o entrambi.
  • Sia chì u paziente hà u SIDA.

L'opzioni di trattamentu dipendenu di i seguenti:

  • U stadiu di u cancheru.
  • Induve u tumore hè in u sistema nervosu centrale.
  • L'età di u paziente è a salute generale.
  • Sia chì u cancheru sia statu appena diagnosticatu o sia ripresu (torna).

U trattamentu di u linfoma primariu CNS funziona megliu quandu u tumore ùn si hè spartu fora di u cerebrum (a più grande parte di u cervellu) è u paziente hè più chjucu di 60 anni, capace di fà a maiò parte di l'attività quotidiana, è ùn hà micca u SIDA o altre malatie chì indebulisce u sistema immune.

Staging Linfoma CNS Primariu

PUNTI CHIAVE

  • Dopu chì u linfoma di u sistema nervosu centrale primariu (CNS) hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in u cervellu è a medula spinale o in altre parti di u corpu.
  • Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
  • U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
  • Ùn ci hè micca un sistema di staghjunamentu standard per u linfoma CNS primariu.

Dopu chì u linfoma di u sistema nervosu centrale primariu (CNS) hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in u cervellu è a medula spinale o in altre parti di u corpu.

Quandu u linfoma primariu CNS continua à cresce, di solitu ùn si sparghje oltre u sistema nervosu centrale o l'ochju. U prucessu adupratu per sapè se u cancheru s'hè spartu hè chjamatu stadializazione. Hè impurtante di sapè sì u cancheru si hè spartu in altre parte di u corpu per pianificà u trattamentu. E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate in u prucessu di messa in scena:

  • CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di e zone in u corpu, prese da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata. Per u linfoma CNS primariu, una tomografia hè fatta di u pettu, di l'addome è di a pelvis (a parte di u corpu trà l'anche).
  • Scansione PET (scansione tomografica à emissione di positroni): Una procedura per truvà cellule tumorali maligne in u corpu. Una piccula quantità di glucosiu radioattivu (zuccheru) hè iniettatu in una vena. U scanner PET gira intornu à u corpu è face una maghjina di induve u glucosu hè adupratu in u corpu. E cellule tumorali maligne si mostranu più luminose in u quadru perchè sò più attive è piglianu più glucosiu cà e cellule normali. Un PET scan è CT scan pò esse fattu in u stessu tempu. Questu hè chjamatu PET-CT.
  • MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
  • Aspirazione di a medula ossea è biopsia: a rimozione di midollo osseu, sangue, è un picculu pezzu d'ossu inserendu una agulla cavata in l'osca o in u sternu. Un patologu vede a medula, u sangue è l'ossu à u microscopiu per circà segni di cancheru.
Aspirazione di a medula ossea è biopsia. Dopu chì una piccula zona di a pelle sia annullata, una agulla di midollo osseu hè inserita in l'ossu di l'anca di u paziente. Campioni di sangue, ossu è midollo osseu sò rimossi per esaminazioni à u microscopiu.

Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.

U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:

  • Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
  • Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
  • Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.

U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.

Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.

  • Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
  • Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.

U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u linfoma primariu CNS si diffonde à u fegatu, e cellule cancerose in u fegatu sò in realtà cellule di linfoma. A malatia hè un limfoma metastatic CNS, micca un cancheru di fegatu.

Ùn ci hè micca un sistema di staghjunamentu standard per u linfoma CNS primariu.

Limfoma CNS Primariu Ricurrente

U linfoma primariu recurrente di u sistema nervosu centrale (CNS) hè un cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu. U linfoma CNS primariu si ripresenta comunemente in u cervellu o in l'ochju.

Panoramica di l'Opzione di Trattamentu

PUNTI CHIAVE

  • Ci sò diversi tipi di trattamentu per i pazienti cun linfoma primariu CNS.
  • Trè trattamenti standard sò aduprati:
  • Radioterapia
  • Chimioterapia
  • Terapia steroide
  • Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
  • Chimioterapia à dosi elevate cù trapianto di cellule staminali
  • Terapia mirata
  • U trattamentu per u linfoma primariu CNS pò causà effetti secondari.
  • I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
  • I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
  • E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Ci sò diversi tipi di trattamentu per i pazienti cun linfoma primariu CNS.

Diversi tipi di trattamentu sò dispunibuli per i pazienti cun linfoma di u sistema nervosu centrale primariu (CNS). Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.

A cirurgia ùn hè micca usata per trattà u linfoma primariu CNS.

Trè trattamenti standard sò aduprati:

Radioterapia

A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:

  • A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu u cancheru. Perchè u linfoma primariu CNS si diffonde in u cervellu, a radioterapia esterna hè data à u cervellu sanu. Questu hè chjamatu radioterapia cerebrale intera.
  • A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru.

U modu in cui si dà a radioterapia dipende da sì u paziente abbia linfoma primariu CNS è SIDA. A radioterapia esterna hè aduprata per trattà u linfoma primariu CNS.

A radioterapia à dosi elevate in u cervellu pò dannà i tessuti sani è causà disordini chì ponu influenzà u pensamentu, l'apprendimentu, a risoluzione di i prublemi, u discorsu, a lettura, a scrittura è a memoria. E prove cliniche anu testatu l'usu di a chimioterapia sola o prima di a radioterapia per riduce i danni à u tessutu cerebrale sano chì si verifica cù l'usu di a radioterapia.

Chimioterapia

A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule, sia impedendole di dividerle. Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o un musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule cancerose in tuttu u corpu (chimioterapia sistemica). Quandu a chimioterapia hè posta direttamente in u fluidu cerebrospinali (chimioterapia intratecale), un organu, o una cavità di u corpu cum'è l'addome, i farmaci affettanu principalmente e cellule tumorali in quelle zone (chimioterapia righjunale).

A manera chì a chimioterapia hè data dipende da induve u tumore hè in u SNC o in l'ochju. U linfoma CNS primariu pò esse trattatu cù chimioterapia sistemica, chimioterapia intratecale è / o chimioterapia intraventriculare, in cui droghe anticancerose sò poste in i ventriculi (cavità piene di fluidi) di u cervellu. Se u linfoma CNS primariu si trova in l'ochju, e droghe anticancerose sò iniettate direttamente in l'umore vitru (sustanza gelatinosa) in l'ochju.

Chimioterapia intratecale. I farmaci anticanceru sò injettati in u spaziu intratecale, chì hè u spaziu chì tene u fluidu cerebrospinali (CSF, mostratu in turchinu). Ci hè dui modi diversi per fà questu. Un modu, indicatu in a parte superiore di a figura, hè di injectà e droghe in un reservoir Ommaya (un contenitore in forma di cupola chì hè piazzatu sottu à u scalp durante a chirurgia; tene e droghe mentre passanu per un picculu tubu in u cervellu ). L'altru modu, indicatu in a parte inferiore di a figura, hè di iniettà e droghe direttamente in u CSF in a parte inferiore di a colonna spinale, dopu chì una piccula zona nantu à a parte inferiore di u schernu sia annullata.

Una reta di vini è tessuti di sangue, chjamata barriera hematoencefalica, prutegge u cervellu da e sostanze dannose. Questa barriera pò ancu impedisce à e droghe anticancerose di ghjunghje à u cervellu. Per trattà u linfoma CNS, certe droghe ponu esse aduprate per fà aperture trà e cellule in a barriera hematoencefalica. Questu hè chjamatu disturbazione di a barriera ematoencefalica. I medicinali anticanceri infusi in u sangue ponu allora ghjunghje à u cervellu.

Terapia steroide

I steroidi sò ormoni fatti naturalmente in u corpu. Puderanu ancu esse fatte in un laburatoriu è aduprate cum'è droghe. I glucocorticoidi sò droghe steroidi chì anu un effettu anticanceru in i linfomi.

Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.

Questa sezione di riassuntu descrive trattamenti chì sò studiati in provi clinichi. Ùn pò micca menziunà ogni novu trattamentu chì hè studiatu. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.

Chimioterapia à dosi elevate cù trapianto di cellule staminali

Alti dosi di chimioterapia sò dati per tumbà e cellule cancerose. E cellule sane, cumprese e cellule chì formanu sangue, sò ancu distrutte da u trattamentu di u cancer. U trapianto di cellule staminali hè un trattamentu per rimpiazzà e cellule chì formanu sangue. E cellule staminali (cellule sanguine immature) sò rimosse da u sangue o midollo osseu di u paziente o di un donatore è sò congelate è conservate. Dopu chì u paziente compie a chimioterapia, e cellule staminali immagazzinate sò scongelate è restituite à u paziente per una infusione. Queste cellule staminali reinfuse crescenu in (è ripristinanu) e cellule sanguine di u corpu.

Terapia mirata

A terapia mirata hè un tipu di trattamentu chì usa droghe o altre sostanze per attaccà e cellule tumorali. E terapie mirate di solitu causanu menu dannu à e cellule nurmali ch'è a chimioterapia o a radioterapia. A terapia di anticorpi monoclonali hè un tipu di terapia mirata studiata in u trattamentu di u linfoma primariu CNS.

A terapia di anticorpi monoclonali hè un trattamentu di u cancheru chì usa anticorpi fatti in laboratorio in un tippu unicu di cellule di u sistema immunitariu. Sti anticorpi ponu identificà e sostanze nant'à e cellule cancerose o e sostanze normali chì ponu aiutà e cellule tumorali à cresce. L'anticorpi s'attaccanu à e sostanze è uccidenu e cellule cancerose, blocanu a so crescita, o impediscenu di sparghjesi. L'anticorpi monoclonali sò dati per infuzione. Puderanu esse aduprati solu o per purtà droghe, tossine, o materiale radioattivu direttamente à e cellule tumorali. Rituximab hè un tipu d'anticorpu monoclonale adupratu per trattà u linfoma primariu CNS appena diagnosticatu in i pazienti chì ùn anu micca u SIDA.

U trattamentu per u linfoma primariu CNS pò causà effetti secondari.

Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii causati da u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.

I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.

Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.

Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.

I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.

I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.

Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.

E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.

E prove di seguitu ponu esse necessarie.

Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.

Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.

Opzioni di Trattamentu per u Limfoma CNS Primariu

In Questa Sezione

  • Limfoma CNS primariu
  • Limfoma intraoculare primariu
  • Limfoma CNS Primariu Ricurrente

Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.

Limfoma CNS primariu

U trattamentu di u linfoma di u sistema nervosu centrale primariu (CNS) pò cumprende i seguenti:

  • Radioterapia di u cervellu interu.
  • Chimioterapia.
  • Chimioterapia seguitata da radioterapia.
  • Chimioterapia è terapia mirata (rituximab) seguita da chimioterapia à dosi elevate è trapianto di cellule staminali.
  • Un prucessu clinicu di chimioterapia à alta dosi cù trapianto di cellule staminali.
  • Un prucessu clinicu di chimioterapia à dosi elevate è di terapia mirata (rituximab), cù o senza trapianto di cellule staminali o radioterapia cerebrale intera.

Limfoma intraoculare primariu

U trattamentu di u linfoma intraoculare primariu pò include i seguenti:

  • Chimioterapia (intraoculare o sistemica).
  • Radioterapia di u cervellu interu.

Limfoma CNS Primariu Ricurrente

U trattamentu di u linfoma recurrente di u sistema nervosu centrale (CNS) pò include:

  • Chimioterapia.
  • Radioterapia (se ùn hè micca ricevutu in trattamentu precedente).
  • Una prova clinica di un novu calendariu di medicamentu o di trattamentu.

Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.

Per sapè di più nantu à u linfoma primariu CNS

Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u linfoma primariu CNS, vedi u seguitu:

  • Pagina iniziale di u linfoma

Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:

  • À propositu di u Cancer
  • Messa in scena
  • Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
  • Fà fronte à u Cancer
  • Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
  • Per Survivors è Caregivers