Tipi / pulmone / paziente / non-small-cell-lung-treatment-pdq
Cuntenutu
- 1 Versione di Trattamentu di u Canceru di u Pulmone Non Chjucu
- 1.1 Infurmazione Generale Circa u Cancer di Pulmone Non Chjucu
- 1.2 Stadii di Cancer di Pulmone Non-Small Cell
- 1.3 Cancer di Pulmone Non Cellulare Ricurrente
- 1.4 Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
- 1.5 Opzioni di Trattamentu per Stage
- 1.6 Per sapè di più nantu à u Cancer di u Pulmone Non Cellulare
Versione di Trattamentu di u Canceru di u Pulmone Non Chjucu
Infurmazione Generale Circa u Cancer di Pulmone Non Chjucu
PUNTI CHIAVE
- U cancheru di pulmone micca à cellule chjuche hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di u pulmone.
- Ci hè parechji tippi di cancheru di pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche.
- U fumu hè u fattore di risicu maiò per u cancheru di pulmone micca di cellule chjuche.
- I segni di u cancheru di u pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche includenu una tosse chì ùn si ne và è mancanza di fiatu.
- E prove chì esaminanu i pulmoni sò aduprate per rilevà (truvà), diagnosticà, è mette in scena un cancheru di pulmone chì ùn hè micca di piccule cellule.
- Se si suspetta un cancheru di pulmone, si face una biopsia.
- Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
- Per a maiò parte di i pazienti cun cancru di pulmone senza cellule chjuche, i trattamenti attuali ùn guariscenu micca u cancer.
U cancheru di pulmone micca à cellule chjuche hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di u pulmone.
I pulmoni sò una coppia d'organi respiratori in forma di conu in u pettu. I pulmoni portanu ossigenu in u corpu mentre si respira. Liberanu diossidu di carbonu, un pruduttu di rifiutu di e cellule di u corpu, mentre si respira. Ogni pulmone hà sezzioni chjamate lobi. U pulmone sinistro hà dui lobi. U pulmone ghjustu hè leggermente più grande è hà trè lobi. Dui tubi chjamati bronchi portanu da a trachea (trachea) à i pulmoni dritti è sinistri. I bronchi sò à volte ancu implicati in u cancheru di u pulmone. I picculi sacchetti d'aria chjamati alveoli è i picculi tubi chjamati bronchioli custituiscenu l'internu di i pulmoni.
Una membrana fina chjamata pleura copre l'esternu di ogni pulmone è allinea u muru internu di a cavità toracica. Questu crea un sac chjamatu cavità pleurale. A cavità pleurale cuntene nurmalmente una piccula quantità di fluidu chì aiuta i pulmoni à spustassi senza intoppi in u pettu quandu si respira.
Ci hè dui tippi principali di cancheru di pulmone: cancru di pulmone micca di cellule chjuche è cancru di pulmone à cellule chjuche.
Vede i seguenti riassunti per più infurmazioni nantu à u cancheru di pulmone:
- Trattamentu di u Canceru di u Pulmunu à Piccole Cellule
- Cancers insoliti di Trattamentu Infanzia
- Prevenzione di u Cancer di Lung
- Pruduzione di u Canceru di Pulmone
Ci hè parechji tippi di cancheru di pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche.
Ogni tipu di cancheru di pulmone senza cellule chjuche hà diversi tipi di cellule tumorali. E cellule cancerose di ogni tippu crescenu è si sparghjenu in modi diversi. I tippi di cancheru di pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche sò chjamati per i tippi di cellule chì si trovanu in u cancheru è cume e cellule sembranu sottu un microscopiu:
- Carcinoma à cellule squamose: Cancer chì si forma in e cellule sottili è piatte chì rivestenu l'internu di i pulmoni. Questu hè ancu chjamatu carcinoma epidermoid.
- Carcinoma à grande cellula: Cancer chì pò cumincià in parechji tippi di grandi cellule.
- Adenocarcinoma: Cancer chì principia in e cellule chì allineanu l'alveoli è facenu sostanze cum'è u mucus.
Altri tippi menu cumuni di cancheru di pulmone micca di cellule chjuche sò: pleomorfu, tumore carcinoide, carcinoma di a ghiandula salivaria è carcinoma micca classificatu.
U fumu hè u fattore di risicu maiò per u cancheru di pulmone micca di cellule chjuche.
Tuttu ciò chì aumenta a vostra probabilità d'avè una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in risicu per u cancheru di pulmone.
I fattori di risicu per u cancheru di pulmone includenu i seguenti:
- Fumà sigarette, pipette, o sigari, avà o in passatu. Questu hè u fattore di risicu più impurtante per u cancheru di pulmone. U più prestu in a vita una persona cumencia à fumà, più spessu una persona fuma, è più anni una persona fuma, più grande hè u risicu di cancru di pulmone.
- Esse espostu à u fumu secondariu.
- Esse espostu à amianto, arsenicu, cromu, berilliu, nichel, fuliggine o catrame in u situ di travagliu.
- Esse espostu à a radiazione da qualsiasi di i seguenti:
- Radioterapia à u pettu o à u pettu.
- Radon in casa o in u travagliu.
- Prove di imaging cume CT scans.
- Radiazioni di a bomba atomica.
- Campà induve ci hè inquinamentu di l'aria.
- Avè una storia di famiglia di cancru di pulmone.
- Esse infettatu da u virus di l'immunodeficienza umana (HIV).
- Piglià supplementi di beta carotene è esse un fumatore pesante.
A vichjàia hè u principale fattore di risicu per a maiò parte di i cancri. A probabilità di cuntene u cancheru aumenta cù l'età.
Quandu u fumu hè cumbinatu cù altri fattori di risicu, u risicu di u cancheru di u pulmone hè aumentatu.
I segni di u cancheru di u pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche includenu una tosse chì ùn si ne và è mancanza di fiatu.
Calchì volta u cancheru di u pulmone ùn face micca segni o sintomi. Pò esse truvatu durante una radiografia di u torace fatta per un'altra situazione. I segni è i sintomi ponu esse causati da u cancheru di u pulmone o da altre cundizioni. Verificate cù u vostru duttore se avete unu di i seguenti:
- Inconfortu di u pettu o dolore.
- Una tosse chì ùn si ne và o peghju cù u tempu.
- Prublemi di respira.
- Sibilanti.
- Sangue in sputum (mucus tossu da i pulmoni).
- Ronca.
- Perda di l'appitittu.
- Perda di pesu senza ragione cunnisciuta.
- Sensazione assai stanca.
- Prublemi per ingoiare.
- Gonfiore in u visu è / o vene in u collu.
E prove chì esaminanu i pulmoni sò aduprate per rilevà (truvà), diagnosticà, è mette in scena un cancheru di pulmone chì ùn hè micca di piccule cellule.
Prove è prucedure per rilevà, diagnosticà è mette in scena un cancheru di pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche sò spessu fatte in listessu tempu. Alcuni di i seguenti testi è procedure ponu esse aduprati:
- Esame fisicu è storia: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a ricerca di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente, cumpresu u fumu, è i travagli passati, malatie, è trattamenti serà ancu presa.
- Prove di laboratorio: procedure mediche chì testanu campioni di tessuti, sangue, urina, o altre sostanze in u corpu. Queste prove aiutanu à diagnosticà a malattia, pianificà è verificà u trattamentu, o monitorà a malattia cù u tempu.
- Radiografia di u torace: Una radiografia di l'organi è l'osse in u pettu. Una radiografia hè un tipu di raghju d'energia chì pò passà per u corpu è nantu à u filmu, fendu una figura di e zone in u corpu.
- CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume u pettu, pigliate da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
- Citologia Sputum: Una procedura in cui un patologu vede un campione di sputum (mucus tossu da i pulmoni) sottu un microscopiu, per verificà e cellule tumorali.
- Thoracentesi: A rimozione di u fluidu da u spaziu trà u rivestimentu di u pettu è u pulmone, aduprendu una agulla. Un patologu vede u fluidu sottu un microscopiu per circà e cellule cancerose.
Se si suspetta un cancheru di pulmone, si face una biopsia.
Unu di i seguenti tippi di biopsie hè di solitu adupratu:
- Biopsia di pulmone per aspirazione à agulla fina (FNA): A rimozione di u tessutu o di u fluidu da u pulmone aduprendu una agulla fina. Una scansione CT, ultrasuoni, o altra prucedura di imaging hè aduprata per localizà u tessutu anormale o u fluidu in u pulmone. Una piccula incisione pò esse fatta in a pelle induve l'agulla di biopsia hè inserita in u tessutu anormale o fluidu. Un campione hè cacciatu cù l'agulla è mandatu à u laburatoriu. Un patologu allora vede u campionu à u microscopiu per circà e cellule cancerose. Una radiografia di pettu hè fatta dopu a prucedura per assicurassi chì ùn ci sia aria da u pulmone in u pettu.

Un ultrasound endoscopicu (EUS) hè un tipu d'ultrasu chì pò esse adupratu per guidà una biopsia FNA di u pulmone, nodi linfatichi, o altre zone. EUS hè una prucedura in quale un endoscopiu hè inseritu in u corpu. Un endoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Una sonda à a fine di l'endoscopiu hè aduprata per rimbalzà onde sonore à alta energia (ultrasuoni) da i tessuti o organi interni è fà echi. L'echi formanu un ritrattu di tessuti di u corpu chjamatu sonogramma.

- Bronchoscopia: Una procedura per guardà in a trachea è e grandi vie aeree in u pulmone per e zone anormali. Un bronchoscopiu hè inseritu attraversu u nasu o a bocca in a trachea è in i pulmoni. Un broncoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Pò ancu avè un strumentu per rimuovere campioni di tessuti, chì sò verificati à u microscopiu per segni di cancheru.

- Toracoscopia: Una procedura chirurgica per guardà l'organi in u pettu per verificà e zone anormali. Una incisione (tagliu) hè fatta trà duie coste, è un toracoscopiu hè inseritu in u pettu. Un toracoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Pò ancu avè un strumentu per rimuovere campioni di tessuti o di nodi linfatichi, chì sò verificati à u microscopiu per segni di cancheru. In certi casi, sta prucedura hè aduprata per caccià una parte di l'esofago o di u pulmone. Se certi tessuti, organi, o nodi linfatichi ùn ponu micca esse ghjunti, una toracotomia pò esse fatta. In questa prucedura, una incisione più grande hè fatta trà e coste è u pettu hè apertu.
- Mediastinoscopia: Una procedura chirurgica per guardà l'organi, i tessuti è i linfonodi trà i pulmoni per e zone anormali. Una incisione (tagliu) hè fatta in cima di u sternu è un mediastinoscopiu hè inseritu in u pettu. Un mediastinoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Pò ancu avè un strumentu per rimuovere campioni di tessuti o di nodi linfatichi, chì sò verificati à u microscopiu per segni di cancheru.

- Mediastinotomia precedente: Una procedura chirurgica per guardà l'organi è i tessuti trà i pulmoni è trà u sternu è u core per e zone anormali. Una incisione (tagliu) hè fatta accantu à u sternu è un mediastinoscopiu hè inseritu in u pettu. Un mediastinoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Pò ancu avè un strumentu per rimuovere campioni di tessuti o di nodi linfatichi, chì sò verificati à u microscopiu per segni di cancheru. Questu hè ancu chjamatu prucedura Chamberlain.
- Biopsia di i nodi linfatichi: a rimozione di tuttu o di una parte di un nodu linfaticu. Un patologu vede u tissutu di i linfonodi sottu un microscopiu per verificà e cellule cancerose.
Unu o più di i seguenti test di laboratorio ponu esse fatti per studià i campioni di tessuti:
- Test moleculare: Un test di laboratorio per verificà certi geni, proteine, o altre molecule in un campione di tessutu, sangue, o altru fluidu corporeu. I test moleculari verificanu certi cambiamenti di geni o cromusomi chì si verificanu in u cancheru di pulmone micca di cellule chjuche.
- Immunoistochimica: Un test di laboratorio chì utilizza anticorpi per verificà certi antigeni (marcatori) in un campione di tessutu di un paziente. L'anticorpi sò generalmente ligati à un enzima o un tintu fluorescente. Dopu chì l'anticorpi si liganu à un antigenu specificu in u campione di tissutu, l'enzima o a tintura hè attivata, è l'antigene pò esse vistu sottu à un microscopiu. Stu tipu di test hè adupratu per aiutà à diagnosticà u cancheru è per aiutà à dì un tippu di cancheru da un altru tipu di cancheru.
Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U pronosticu (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu dipende da i seguenti:
- U stadiu di u cancheru (a dimensione di u tumore è se hè solu in u pulmone o s'hè spartu in altri posti in u corpu).
- U tippu di cancheru di u pulmone.
- Sia chì u cancheru abbia mutazioni (cambiamenti) in certi geni, cum'è u gene di u receptore di u fattore di crescita epidermica (EGFR) o u gene anaplastic lymphoma kinase (ALK).
- S'ellu ci sò segni è sintomi cum'è tosse o prublemi di respirazione.
- A salute generale di u paziente.
Per a maiò parte di i pazienti cun cancru di pulmone senza cellule chjuche, i trattamenti attuali ùn guariscenu micca u cancer.
Se u cancheru di u pulmone si trova, participà à unu di i numerosi prucessi clinichi fatti per migliurà u trattamentu deve esse cunsideratu. E prove cliniche sò in corso in a maiò parte di u paese per i pazienti cun tutte e fasi di cancru di pulmone senza cellule chjuche. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi in corsu sò dispunibili da u situ web di NCI.
Stadii di Cancer di Pulmone Non-Small Cell
PUNTI CHIAVE
- Dopu chì u cancheru di u pulmone hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in i pulmoni o in altre parti di u corpu.
- Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
- U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
- E fasi seguenti sò aduprate per u cancheru di pulmone chì ùn hè micca di piccule cellule:
- Stage occultu (piattu)
- Tappa 0
- Tappa I
- Tappa II
- Tappa III
- Tappa IV
Dopu chì u cancheru di u pulmone hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in i pulmoni o in altre parti di u corpu.
U prucessu adupratu per scopre se u cancheru si hè spartu in i pulmoni o in altre parti di u corpu hè chjamatu stadializazione. L'infurmazioni raccolte da u prucessu di messa in scena determinanu u stadiu di a malattia. Hè impurtante cunnosce a tappa per pianificà u trattamentu. Alcuni di i testi usati per diagnosticà u cancheru di pulmone micca di cellule chjuche sò ancu aduprati per mette in scena a malattia. (Vede a sezione Informazione Generale.)
Altri test è prucedure chì ponu esse aduprati in u prucessu di messa in scena includenu i seguenti:
- MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume u cervellu. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
- CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume u cervellu, l'addome è i nodi linfatichi, presi da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
- Scansione PET (scansione tomografica à emissione di positroni): Una procedura per truvà cellule tumorali maligne in u corpu. Una piccula quantità di glucosiu radioattivu (zuccheru) hè iniettatu in una vena. U scanner PET gira intornu à u corpu è face una maghjina di induve u glucosu hè adupratu in u corpu. E cellule tumorali maligne si mostranu più luminose in u quadru perchè sò più attive è piglianu più glucosiu cà e cellule normali.

- Scansione ossea: Una prucedura per verificà s'ellu ci sò cellule chì si dividenu rapidamente, cume e cellule tumorali, in l'ossu. Una quantità assai chjuca di materiale radioattivu hè injected in una vena è viaghja per u sangue. U materiale radioattivu si raccoglie in l'osse cù u cancheru è hè rilevatu da un scanner.
- Test di a funzione pulmonare (PFT): Un test per vede cumu beni funzionanu i pulmoni. Misura a quantità d'aria chì i pulmoni ponu tene è a rapidità in cui l'aria entra è esce da i pulmoni. Misura ancu quantu ossigenu hè adupratu è quantu di diossidu di carbonu hè liberatu durante a respirazione. Questu hè ancu chjamatu test di funzione pulmonare.
- Aspirazione di a medula ossea è biopsia: a rimozione di midollo osseu, sangue, è un picculu pezzu d'ossu inserendu una agulla cavata in l'osca o in u sternu. Un patologu vede a medula, u sangue è l'ossu à u microscopiu per circà segni di cancheru.
Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:
- Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
- Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
- Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.
U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.
- Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
- Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u cancheru di pulmone micca à cellule chjuche si sparghje in u cervellu, e cellule tumorali in u cervellu sò in realtà cellule di cancru pulmonare. A malatia hè un cancheru di pulmone metastaticu, micca un cancheru di u cervellu.
E fasi seguenti sò aduprate per u cancheru di pulmone chì ùn hè micca di piccule cellule:
Stage occultu (piattu)
In a tappa occulta (nascosta), u cancheru ùn pò esse vistu da imaging o bronchoscopy. E cellule cancerose si trovanu in sputum o lavamenti bronchiali (un campione di cellule prelevate da l'internu di e vie aeree chì portanu à i pulmoni). U cancheru pò esse spartu in altre parte di u corpu.
Tappa 0
In u stadiu 0, e cellule anormali si trovanu in u rivestimentu di e vie aeree. Queste cellule anormali ponu diventà cancru è sparghjesi in u tessutu normale vicinu. U stadiu 0 pò esse adenocarcinoma in situ (AIS) o carcinoma à cellule squamose in situ (SCIS).
Tappa I
In a tappa I, u cancheru si hè furmatu. A Fase I hè divisa in fasi IA è IB.
- Tappa IA:
U tumore hè solu in u pulmone è hè 3 centimetri o più chjucu. U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi.
- Tappa IB:

U tumore hè più grande di 3 centimetri ma micca più grande di 4 centimetri. U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi.
o
U tumore hè 4 centimetri o più chjucu è si trova unu o più di i seguenti:
- U cancheru si hè spartu in u broncu principale, ma ùn si hè micca spartu in a carina.
- U cancheru si hè spartu in u stratu più internu di a membrana chì copre u pulmone.
- Una parte di u pulmone o tuttu u pulmone hè cascatu o hà sviluppatu pneumonite.
U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi.
Tappa II
A tappa II hè divisa in tappe IIA è IIB.
- Tappa IIA:

U tumore hè più grande di 4 centimetri ma micca più grande di 5 centimetri. U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi è unu o più di i seguenti ponu esse truvati:
- U cancheru si hè spartu in u broncu principale, ma ùn si hè micca spartu in a carina.
- U cancheru si hè spartu in u stratu più internu di a membrana chì copre u pulmone.
- Una parte di u pulmone o tuttu u pulmone hè cascatu o hà sviluppatu pneumonite.
- Tappa IIB:
U tumore hè 5 centimetri o più chjucu è u cancheru si hè spartu in i linfonodi di u listessu latu di u pettu cum'è u tumore primariu. I linfonodi cun u cancheru sò in u pulmone o vicinu à u broncu. Inoltre, unu o più di i seguenti ponu esse truvati:
- U cancheru si hè spartu in u broncu principale, ma ùn si hè micca spartu in a carina.
- U cancheru si hè spartu in u stratu più internu di a membrana chì copre u pulmone.
- Una parte di u pulmone o tuttu u pulmone hè cascatu o hà sviluppatu pneumonite.
o

U cancheru ùn si hè micca spartu in i linfonodi è si trova unu o più di i seguenti:
- U tumore hè più grande di 5 centimetri ma micca più grande di 7 centimetri.
- Ci hè unu o più tumori separati in u listessu lobe di u pulmone cum'è u tumore primariu.
- U cancheru si hè spartu in unu di i seguenti:
- A membrana chì allinea l'internu di u muru di u torace.
- Muru di pettu.
- U nervu chì cuntrolla u diafragma.
- Stratu esterno di tissutu di u sac intornu à u core.
Tappa III
U Stage III hè divisu in e tappe IIIA, IIIB è IIIC.
- Tappa IIIA:

U tumore hè 5 centimetri o più chjucu è u cancheru si hè spartu in i linfonodi di u listessu latu di u pettu cum'è u tumore primariu. I linfonodi cun u cancheru sò intornu à a trachea o aorta, o induve a trachea si divide in i bronchi. Inoltre, unu o più di i seguenti ponu esse truvati:
- U cancheru si hè spartu in u broncu principale, ma ùn si hè micca spartu in a carina.
- U cancheru si hè spartu in u stratu più internu di a membrana chì copre u pulmone.
- Una parte di u pulmone o tuttu u pulmone hè cascatu o hà sviluppatu pneumonite.
o

U cancheru si hè spartu in i nodi linfatichi di u listessu latu di u pettu cum'è u tumore primariu. I linfonodi cun u cancheru sò in u pulmone o vicinu à u broncu. Inoltre, si trova unu o più di i seguenti:
- U tumore hè più grande di 5 centimetri ma micca più grande di 7 centimetri.
- Ci hè unu o più tumori separati in u listessu lobe di u pulmone cum'è u tumore primariu.
- U cancheru si hè spartu in unu di i seguenti:
- A membrana chì allinea l'internu di u muru di u torace.
- Muru di pettu.
- U nervu chì cuntrolla u diafragma.
- Stratu esterno di tissutu di u sac intornu à u core.
o

U cancheru pò esse sparghje in i linfonodi di u listessu latu di u pettu cum'è u tumore primariu. I linfonodi cun u cancheru sò in u pulmone o vicinu à u broncu. Inoltre, si trova unu o più di i seguenti:
- U tumore hè più grande di 7 centimetri.
- Ci hè unu o più tumori separati in un lòbulu sfarente di u pulmone cù u tumore primariu.
- U tumore hè di ogni dimensione è u cancheru si hè spartu in una di e seguenti:
- Trachea.
- Carina.
- Esofago.
- Sternu o spina dorsale.
- Diafragma.
- U core.
- Vasi sanguigni maiò chì portanu da o versu u core (aorta o vena cavà).
- Nervu chì cuntrolla a laringe (casella vocale).
- Tappa IIIB:

U tumore hè 5 centimetri o più chjucu è u cancheru si hè spartu à i nodi linfatichi sopra a clavicula di u listessu latu di u pettu cum'è u tumore primariu o à qualsiasi nodi linfatichi di u latu oppostu di u pettu cum'è u tumore primariu. Inoltre, unu o più di i seguenti ponu esse truvati:
- U cancheru si hè spartu in u broncu principale, ma ùn si hè micca spartu in a carina.
- U cancheru si hè spartu in u stratu più internu di a membrana chì copre u pulmone.
- Una parte di u pulmone o tuttu u pulmone hè cascatu o hà sviluppatu pneumonite.
o

U tumore pò esse di ogni dimensione è u cancheru si hè spartu in i linfonodi di u listessu latu di u pettu cum'è u tumore primariu. I linfonodi cun u cancheru sò intornu à a trachea o aorta, o induve a trachea si divide in i bronchi. Inoltre, si trova unu o più di i seguenti:
- Ci hè unu o più tumori separati in u stessu lòbulu o un lòbulu sfarente di u pulmone cù u tumore primariu.
- U cancheru si hè spartu in unu di i seguenti:
- A membrana chì allinea l'internu di u muru di u torace.
- Muru di pettu.
- U nervu chì cuntrolla u diafragma.
- Stratu esterno di tissutu di u sac intornu à u core.
- Trachea.
- Carina.
- Esofago.
- Sternu o spina dorsale.
- Diafragma.
- U core.
- Vasi sanguigni maiò chì portanu da o versu u core (aorta o vena cavà).
- Nervu chì cuntrolla a laringe (casella vocale).
- Tappa IIIC:

U tumore pò esse di ogni dimensione è u cancheru si hè spartu à i nodi linfatichi sopra a clavicula di u listessu latu di u pettu cum'è u tumore primariu o à qualsiasi nodi linfatichi di u latu oppostu di u pettu cum'è u tumore primariu. Inoltre, si trova unu o più di i seguenti:
- Ci hè unu o più tumori separati in u stessu lòbulu o un lòbulu sfarente di u pulmone cù u tumore primariu.
- U cancheru si hè spartu in unu di i seguenti:
- A membrana chì allinea l'internu di u muru di u torace.
- Muru di pettu.
- U nervu chì cuntrolla u diafragma.
- Stratu esterno di tissutu di u sac intornu à u core.
- Trachea.
- Carina.
- Esofago.
- Sternu o spina dorsale.
- Diafragma.
- U core.
- Vasi sanguigni maiò chì portanu da o versu u core (aorta o vena cavà).
- Nervu chì cuntrolla a laringe (casella vocale).
Tappa IV
U Stage IV hè divisu in e tappe IVA è IVB.
- Tappa IVA:

U tumore pò esse di qualsiasi dimensione è u cancheru pò esse sparghje in i linfonodi. Unu o più di i seguenti si trovanu:
- Ci hè unu o più tumori in u pulmone chì ùn anu micca u tumore primariu.
- U cancheru si trova in u rivestimentu intornu à i pulmoni o in u saccu intornu à u core.
- U cancheru si trova in u fluidu intornu à i pulmoni o u core.
- U cancheru si hè spartu in un locu in un organu micca vicinu à u pulmone, cum'è u cervellu, u fegatu, a ghiandola surrenale, u rene, l'ossu, o à un nodu linfaticu chì ùn hè micca vicinu à u pulmone.
- Fase IVB:
U cancheru si hè spartu in più posti in unu o più organi chì ùn sò micca vicinu à u pulmone.
Cancer di Pulmone Non Cellulare Ricurrente
U cancheru pulmonare recurrente senza cellule chjuche hè u cancheru chì hà ripresu (torna) dopu avè statu trattatu. U cancheru pò rientre in u cervellu, in i pulmoni o in altre parti di u corpu.
Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
PUNTI CHIAVE
- Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun cancru di pulmone micca di cellule chjuche.
- Dieci tippi di trattamentu standard sò aduprati:
- Chirurgia
- Radioterapia
- Chimioterapia
- Terapia mirata
- Immunoterapia
- Terapia laser
- Terapia fotodinamica (PDT)
- Criochirurgia
- Elettrocauteria
- Aspetta attenta
- Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
- Chemoprevention
- Radiosensibilizatori
- Combinazioni novi
- U trattamentu per u cancheru di pulmone senza cellule chjuche pò causà effetti secondari.
- I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
- I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
- E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun cancru di pulmone micca di cellule chjuche.
Diversi tippi di trattamenti sò dispunibuli per i pazienti cun cancru di pulmone senza cellule chjuche. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.
Dieci tippi di trattamentu standard sò aduprati:
Chirurgia
Quattru tippi di chirurgia sò aduprati per trattà u cancheru di u pulmone:
- Resezione di cuneo: Chirurgia per rimuovere un tumore è alcuni di u tessutu normale intornu. Quandu una quantità ligeramente più grande di tissutu hè presa, hè chjamata resezione segmentale.
- Lobectomia: Chirurgia per caccià un lobu sanu (sezione) di u pulmone.
- Pneumonectomia: Chirurgia per caccià un pulmone sanu.
- Resezione di e maniche: Chirurgia per caccià una parte di u broncu.
Dopu chì u duttore abbia eliminatu tuttu u cancheru chì si pò vede à u mumentu di a chirurgia, alcuni pazienti ponu riceve chimioterapia o radioterapia dopu a chirurgia per uccidere tutte e cellule tumorali chì restanu. U trattamentu datu dopu a chirurgia, per abbassà u risicu chì u cancheru tornerà, hè chjamatu terapia adiuvante.
Radioterapia
A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:
- A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu u cancheru.
- A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru.
A radioterapia di u corpu stereotatticu hè un tipu di radioterapia esterna. Attrezzatura speciale hè aduprata per piazzà u paziente in a stessa pusizione per ogni trattamentu di radiazioni. Una volta à ghjornu per parechji ghjorni, una macchina di radiazione mira à una dose più grande di l'abitudine di radiazione direttamente nantu à u tumore. Avendu u paziente in a stessa pusizione per ogni trattamentu, ci hè menu dannu à u tissutu sanu vicinu. Questa prucedura hè ancu chjamata radioterapia stereotassica à raghju esternu è radioterapia stereotassica.
A radiochirurgia stereotassica hè un tipu di radioterapia esterna aduprata per trattà u cancheru di u pulmone chì si hè spartu in u cervellu. Una struttura rigida di a testa hè attaccata à u cranu per mantene a testa ferma durante u trattamentu di radiazioni. Una macchina mira una sola grande dose di radiazione direttamente nantu à u tumore in u cervellu. Questa prucedura ùn implica micca chirurgia. Hè ancu chjamata radiochirurgia stereotassica, radiochirurgia è chirurgia radiata.
Per i tumori in e vie aeree, a radiazione hè data direttamente à u tumore per mezu di un endoscopiu.
U modu in cui si dà a radioterapia dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu. Dipende ancu da induve si trova u cancheru. A radioterapia interna è esterna sò aduprate per trattà u cancheru di pulmone micca di cellule chjuche.
Chimioterapia
A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule, sia impedendole di dividerle. Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o un musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule cancerose in tuttu u corpu (chimioterapia sistemica). Quandu a chimioterapia hè posta direttamente in u fluidu cerebrospinale, un organu, o una cavità di u corpu cum'è l'addome, e droghe affettanu principalmente e cellule tumorali in quelle zone (chimioterapia righjunale).
A manera chì a chimioterapia hè data dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu.
Vede Droghe Approvate per u Cancru di Pulmone Non-Cellulare per più infurmazione.
Terapia mirata
A terapia mirata hè un tipu di trattamentu chì usa droghe o altre sostanze per attaccà e cellule tumorali specifiche. E terapie mirate di solitu causanu menu dannu à e cellule nurmali ch'è a chimioterapia o a radioterapia. Anticorpi monoclonali è inibitori di tirosina chinasi sò i dui tippi principali di terapia mirata aduprata per trattà u cancru di pulmone non cellulare avanzatu, metastaticu o ricorrente.
Anticorpi monoclonali
A terapia di anticorpi monoclonali hè un trattamentu di u cancheru chì usa anticorpi fatti in laboratorio in un tippu unicu di cellule di u sistema immunitariu. Quessi anticorpi ponu identificà e sostanze in e cellule tumorali o sostanze normali in u sangue o in i tessuti chì ponu aiutà e cellule tumorali à cresce. L'anticorpi s'attaccanu à e sostanze è uccidenu e cellule cancerose, blocanu a so crescita, o impediscenu di sparghjesi. L'anticorpi monoclonali sò dati per infuzione. Puderanu esse aduprati solu o per purtà droghe, tossine, o materiale radioattivu direttamente à e cellule tumorali.
Ci sò diversi tipi di terapia di anticorpi monoclonali:
- Terapia di l'inibitore di u fattore di crescita endoteliale vascolare (VEGF): Le cellule tumorali producenu una sostanza chjamata VEGF, chì face furmà novi vasi sanguini (angiogenesi) è aiuta à cresce u cancheru. Inibitori VEGF bloccanu VEGF è impediscenu di formà novi vasi sanguini. Questu pò tumbà e cellule tumorali perchè anu bisognu di novi vasi sanguini per cresce. Bevacizumab è ramucirumab sò inibitori VEGF è inibitori di angiogenesi.
- Terapia di l'inibitore di u receptor di fattore di crescita epidermica (EGFR): EGFR sò proteine chì si trovanu nantu à a superficia di certe cellule, cumprese e cellule cancerose. U fattore di crescita epidermica si attacca à l'EGFR nantu à a superficia di a cellula è face chì e cellule crescenu è si dividenu. Inibitori EGFR bloccanu u recettore è impediscenu chì u fattore di crescita epidermica si attacchi à a cellula cancerosa. Quessa ferma a cellula cancerosa da cresce è si divide. Cetuximab è necitumumab sò inibitori EGFR.
Inibitori di tirosina chinasi
L'inibitori di tirosina chinasi sò droghe à molecule chjuche chì attraversanu a membrana cellulare è travaglianu in e cellule tumorali per bluccà i segnali chì e cellule tumorali anu bisognu di cresce è di dividersi. Alcuni inibitori di tirosina kinasi anu ancu effetti di inibitori di l'angiogenesi.
Ci sò sfarenti tippi di inibitori di tirosina kinasi:
- Inibitori di tirosina chinasi di u receptor di fattore di crescita epidermica (EGFR): EGFR sò proteine chì si trovanu nantu à a superficia è in certe cellule, cumprese e cellule cancerose. U fattore di crescita epidermale si attacca à l'EGFR in a cellula è invia segnali à l'area di tirosina chinasi di a cellula, chì dice à a cellula di cresce è di dividersi. L'inibitori EGFR di tirosina chinasi fermanu questi segnali è impediscenu chì a cellula di u cancer cresce è divida. Erlotinib, gefitinib, afatinib è osimertinib sò tippi di inibitori EGFR di tirosina chinasi. Alcune di queste droghe funzionanu megliu quandu ci hè ancu una mutazione (cambiamentu) in u genu EGFR.
- Inibitori di kinase chì influenzanu e cellule cun certi cambiamenti di geni: Certi cambiamenti in i geni ALK, ROS1, BRAF è MEK, è fusioni di geni NTRK, causanu troppu proteine da fà. U bloccu di ste proteine pò piantà u cancheru da cresce è si sparghje. Crizotinib hè adupratu per impedisce à e proteine di esse fatte da i geni ALK è ROS1. Ceritinib, alectinib, brigatinib è lorlatinib sò aduprati per impedisce à e proteine di esse fatte da u genu ALK. Dabrafenib hè adupratu per impedisce a fabricazione di e proteine da u genu BRAF. Trametinib hè adupratu per impedisce a fabricazione di e proteine da u genu MEK. Larotrectinib hè adupratu per impedisce a fabricazione di e proteine da una fusione di geni NTRK.
Vede Droghe Approvate per u Cancru di Pulmone Non-Cellulare per più infurmazione.
Immunoterapia
L'immunoterapia hè un trattamentu chì utilizza u sistema immune di u paziente per luttà contr'à u cancheru. E sostanze fatte da u corpu o fatte in un laburatoriu sò aduprate per rinfurzà, dirige o ristabilisce e difese naturali di u corpu contr'à u cancheru. Stu tipu di trattamentu di u cancer hè ancu chjamatu bioterapia o terapia biologica.
A terapia di inibitori di punti di cuntrollu immuni hè un tipu d'immunoterapia.
- Terapia di inibitori di punti di cuntrollu immuni: PD-1 hè una proteina nantu à a superficia di e cellule T chì aiuta à mantene e risposte immune di u corpu. Quandu PD-1 attacca à un'altra proteina chjamata PDL-1 nantu à una cellula cancerosa, ferma a cellula T da uccidere a cellula cancerosa. Inibitori PD-1 si attaccanu à PDL-1 è permettenu à e cellule T di uccidere e cellule tumorali. Nivolumab, pembrolizumab, atezolizumab è durvalumab sò tippi di inibitori di checkpoint immune.

Vede Droghe Approvate per u Cancru di Pulmone Non-Cellulare per più infurmazione.
Terapia laser
A terapia laser hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza un raghju laser (un raghju strettu di luce intensa) per uccidere e cellule tumorali.
Terapia fotodinamica (PDT)
A Terapia Fotodinamica (PDT) hè un trattamentu di u cancheru chì adopra una droga è un certu tipu di luce laser per tumbà e cellule cancerose. Una droga chì ùn hè micca attiva finu à chì hè esposta à a luce hè iniettata in una vena. U medicamentu raccoglie di più in e cellule cancerose chè in e cellule normali. Tubi Fibreottici sò poi usati per portà a luce laser à e cellule tumorali, induve a droga diventa attiva è uccide e cellule. A terapia fotodinamica causa pochi danni à i tessuti sani. Hè adupratu principalmente per trattà tumori nantu à o ghjustu sottu à a pelle o in u rivestimentu di l'organi interni. Quandu u tumore hè in e vie aeree, PDT hè datu direttamente à u tumore per mezu di un endoscopiu.
Criochirurgia
A Criochirurgia hè un trattamentu chì adopra un strumentu per cunghjelà è distrugge u tissutu anormale, cum'è u carcinoma in situ. Stu tipu di trattamentu hè ancu chjamatu crioterapia. Per i tumori in e vie aeree, a criochirurgia hè fatta per mezu di un endoscopiu.
Elettrocauteria
L'Elettrocauteria hè un trattamentu chì adopra una sonda o agulla riscaldata da un currente elettricu per distrugge u tessutu anormale. Per i tumori in e vie aeree, l'elettrocauteria hè fatta per mezu di un endoscopiu.
Aspetta attenta
L'attesa attenta surveglia attentamente a cundizione di un paziente senza dà nisun trattamentu finu à chì i segni o sintomi appaiano o cambiinu. Questu pò esse fattu in certi casi rari di cancru di pulmone senza cellule chjuche.
Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
Questa sezione di riassuntu descrive trattamenti chì sò studiati in provi clinichi. Ùn pò micca menziunà ogni novu trattamentu chì hè studiatu. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.
Chemoprevention
A chemoprevenzione hè l'usu di droghe, vitamine, o altre sostanze per riduce u risicu di u cancheru o per riduce u risicu chì u cancheru riprisenta (torna). Per u cancheru di pulmone, a chimioprevenzione hè aduprata per diminuisce a chance chì un novu tumore si formi in u pulmone.
Radiosensibilizatori
I radiosensibilizatori sò sostanze chì rendenu e cellule tumorali più faciule da tumbà cù a radioterapia. A cumbinazione di chimioterapia è radioterapia data cù un radiosensibilizatore hè studiata in u trattamentu di u cancheru di u polmone micca di cellule chjuche.
Combinazioni novi
Nove cumbinazioni di trattamenti sò studiati in provi clinichi.
U trattamentu per u cancheru di pulmone senza cellule chjuche pò causà effetti secondari.
Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii causati da u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.
I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.
Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.
I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.
I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.
E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.
E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.
Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.
Opzioni di Trattamentu per Stage
In Questa Sezione
- Cancer di Pulmone Occultu Non Chjucu
- Tappa 0
- Stadi I Cancer di Pulmone Non-Chjucu
- Stadiu II Cancer di Pulmone Non Chjucu
- Stadiu IIIA Cancer di Pulmone Non Chjucu
- Stage IIIB è Stage IIIC Cancer di Pulmone Non-Small Cell
- Stadi IV di novu Diagnosticu, Cancru di Pulmone Non-Chjucu Recurrente è Recurrente
- Stadiu Progressivu IV, Recidive, è Cancer di Pulmone Non-Chjucu Ricurrente
Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.
Cancer di Pulmone Occultu Non Chjucu
U trattamentu di u cancheru pulmonale occultu senza cellule chjuche dipende da u stadiu di a malattia. I tumori occulti sò spessu trovati in una fase iniziale (u tumore hè solu in u pulmone) è à volte pò esse guaritu da chirurgia.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Tappa 0
U trattamentu di u stadiu 0 pò include i seguenti:
- Chirurgia (resezione di cunei o resezione segmentale).
- Terapia fotodinamica, elettrocauteria, criochirurgia o chirurgia laser per tumori in o vicinu à u broncu.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Stadi I Cancer di Pulmone Non-Chjucu
U trattamentu di u cancru di pulmone micca à cellule di stadiu IA è di u cancer di polmone di cellule non piccole in stadiu IA pò include:
- Chirurgia (resezione di cunei, resezione segmentale, resezione di maniche, o lobectomia).
- Radioterapia esterna, inclusa a radioterapia di u corpu stereotattica per i pazienti chì ùn ponu micca esse chirurgiati o sceglienu di ùn avè micca chirurgia.
- Una prova clinica di chimioterapia o radioterapia dopu a chirurgia.
- Un prucessu clinicu di trattamentu datu per mezu di un endoscopiu, cume a terapia fotodinamica (PDT).
- Un prucessu clinicu di chirurgia seguitatu da chemoprevenzione.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Stadiu II Cancer di Pulmone Non Chjucu
U trattamentu di u stadiu IIA di u cancheru di pulmone micca à cellule chjuche è di u stadiu IIB di u cancheru di pulmone à cellule micca chjuche pò include:
- Chirurgia (resezione di cunei, resezione segmentale, resezione di maniche, lobectomia, o pneumonectomia).
- Chimioterapia seguitata da chirurgia.
- Chirurgia seguitata da chimioterapia.
- Radioterapia esterna per i pazienti chì ùn ponu micca operà.
- Una prova clinica di radioterapia dopu a chirurgia.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Stadiu IIIA Cancer di Pulmone Non Chjucu
U trattamentu di u stadiu IIIA di u cancheru di pulmone micca à cellule chjuche chì pò esse rimossu cù a chirurgia pò include i seguenti:
- Chirurgia seguitata da chimioterapia.
- Chirurgia seguitata da radioterapia.
- Chimioterapia seguitata da chirurgia.
- Chirurgia seguitata da chimioterapia cumbinata cù radioterapia.
- Chimioterapia è radioterapia seguita da chirurgia.
- Una prova clinica di novi cumbinazioni di trattamenti.
U trattamentu di u stadiu IIIA di u cancheru di pulmone chì ùn pò esse chjucu chì ùn pò micca esse cacciatu cù una chirurgia pò cumprende i seguenti:
- Chimioterapia è radioterapia dati in u listessu periodu di tempu o unu seguitatu da l'altru.
- A radioterapia esterna sola per i pazienti chì ùn ponu micca esse trattati cun terapia combinata, o cum'è trattamentu palliativu per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.
- Radioterapia interna o chirurgia laser, cum'è trattamentu palliativu per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.
- Chimioterapia è radioterapia seguita da immunoterapia cun un inibitore di checkpoint immune, cume durvalumab.
- Una prova clinica di novi cumbinazioni di trattamenti.
Per più infurmazione nantu à a cura di supportu per i segni è i sintomi cumprese a tosse, a mancanza di respiru è u dolore toracicu, vedi u riassuntu nantu à i Sindromi Cardiopulmonari.
U cancheru di pulmone micca à cellule chjuche di u sulcus superiore, spessu chjamatu tumore Pancoast, inizia in a parte superiore di u pulmone è si sparghje in tessuti vicini cum'è u muru di u torace, i grandi vini sanguini è a spina. U trattamentu di i tumori Pancoast pò include i seguenti:
- Radioterapia sola.
- Chirurgia.
- Chimioterapia è radioterapia seguita da chirurgia.
- Una prova clinica di novi cumbinazioni di trattamenti.
Alcuni tumori di u polmone di e cellule non piccole di stadiu IIIA chì sò cresciuti in u muru di u torace ponu esse completamente rimossi. U trattamentu di i tumori di a parete toracica pò include i seguenti:
- Chirurgia.
- Chirurgia è radioterapia.
- Radioterapia sola.
- Chimioterapia cumbinata cù radioterapia è / o chirurgia.
- Una prova clinica di novi cumbinazioni di trattamenti.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Stage IIIB è Stage IIIC Cancer di Pulmone Non-Small Cell
U trattamentu di u stadiu IIIB di u cancheru di pulmone micca à cellule chjuche è di u stadiu IIIC di u cancheru di pulmone à cellule micca chjuche pò include:
- Chimioterapia seguitata da radioterapia esterna.
- Chimioterapia è radioterapia dati cum'è trattamenti separati per u listessu periodu di tempu.
- Chimioterapia è radioterapia dati cum'è trattamenti separati per u listessu periodu di tempu, cù a dose di radioterapia aumentendu cù u tempu.
- Chimioterapia è radioterapia dati cum'è trattamenti separati per u listessu periodu di tempu. A chimioterapia sola hè data prima o dopu sti trattamenti.
- Chimioterapia è radioterapia seguita da immunoterapia cun un inibitore di checkpoint immune, cume durvalumab.
- Radioterapia esterna sola per i pazienti chì ùn ponu micca esse trattati cù chimioterapia.
- Radioterapia esterna cum'è terapia palliativa, per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.
- Terapia laser è / o radioterapia interna per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.
- Pruvenzi clinichi di novi prugrammi di radioterapia esterna è novi tipi di trattamentu.
- Un prucessu clinicu di chimioterapia è radioterapia cumbinatu cù un radiosensibilizatore.
- Pruvenzi clinichi di terapia mirata cumbinata cù chimioterapia è radioterapia.
Per più infurmazione nantu à a cura di supportu per i segni è i sintomi cum'è a tosse, a mancanza di respiro è u dolore di u torace, vedi i seguenti riassunti :
- Sindromi Cardiopulmonari
- Dolore di Cancer
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Stadi IV di novu Diagnosticu, Cancru di Pulmone Non-Chjucu Recurrente è Recurrente
U trattamentu di u stadiu IV di novu diagnosticatu, recidivatu è recurrente di u cancheru di u polmone di cellule micca chjuche pò include:
- Chimioterapia cumminata.
- Chimioterapia cumminata è terapia mirata cun un anticorpu monoclonale, cume bevacizumab, cetuximab, o necitumumab.
- Chimioterapia cumminata seguita da più chimioterapia cum'è terapia di mantenimentu per aiutà à impedisce u cancheru di prugressà.
- Terapia mirata cun un recettore di fattore di crescita epidermica (EGFR) inibitore di tirosina chinasi, cume osimertinib, gefitinib, erlotinib o afatinib
- Terapia mirata cun un inibitore di linfoma chinasi anaplastica (ALK), cume alectinib, crizotinib, ceritinib, brigatinib o lorlatinib.
- Terapia mirata cù un inibitore BRAF o MEK, cume dabrafenib o trametinib.
- Terapia mirata cun un inibitore NTRK, cum'è larotrectinib.
- Immunoterapia cù un inibitore di punti di cuntrollu immune, cum'è pembrolizumab, cù o senza chimioterapia.
- Terapia laser è / o radioterapia interna per tumori chì bloccanu e vie aeree.
- Radioterapia esterna cum'è terapia palliativa, per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.
- Chirurgia per caccià un secondu tumore primariu.
- Chirurgia per caccià u cancheru chì si hè spartu in u cerbellu, seguitatu da a radioterapia in tuttu u cervellu.
- Radiochirurgia stereotassica per tumori chì si sò sparsi in u cervellu è ùn ponu micca esse trattati cù chirurgia.
- Una prova clinica di novi farmaci è cumbinazioni di trattamenti.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Stadiu Progressivu IV, Recidive, è Cancer di Pulmone Non-Chjucu Ricurrente
U trattamentu di u stadiu IV prugressivu, recidivatu, è recurrente di u cancheru di pulmone micca à cellule chjuche pò include:
- Chimioterapia.
- Terapia mirata cun un recettore di fattore di crescita epidermica (EGFR) inibitore di tirosina chinasi, cume erlotinib, gefitinib, afatinib o osimertinib.
- Terapia mirata cun un inibitore di linfoma chinasi anaplastica (ALK), cume crizotinib, ceritinib, alectinib o brigatinib.
- Terapia mirata cù un inibitore BRAF o MEK, cume dabrafenib o trametinib.
- Immunoterapia cun un inibitore di checkpoint immune, cum'è nivolumab, pembrolizumab o atezolizumab.
- Una prova clinica di novi farmaci è cumbinazioni di trattamenti.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Per sapè di più nantu à u Cancer di u Pulmone Non Cellulare
Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u cancheru di pulmone chì ùn hè micca di piccule cellule, vede u seguitu:
- Pagina iniziale di u Cancer di Pulmone
- Prevenzione di u Cancer di Lung
- Pruduzione di u Canceru di Pulmone
- Droghe Appruvate per u Cancer di Pulmone Non-Piccole Cellule
- Terapie destinate à u Cancru
- Laser in Trattamentu di u Cancer
- Terapia Fotodinamica per u Cancru
- Criochirurgia in Trattamentu di u Cancer
- Tabaccu (include l'aiutu per abbandunà)
- Fumata Seconda è Cancer
Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:
- À propositu di u Cancer
- Messa in scena
- Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Fà fronte à u Cancer
- Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
- Per Survivors è Caregivers