Tipi / cistifellea / paziente / cistifellea-trattamentu-pdq
Versione di Trattamentu di u Cancer di Cistifellea
Infurmazione generale nantu à u Cancer di Cistifellea
PUNTI CHIAVE
- U cancheru di a cistifellea hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di a cistifellea.
- Esse femina pò fà cresce u risicu di sviluppà u cancheru di a cistifellea.
- I segni è i sintomi di u cancheru di a cistifellea includenu itterizia, frebba è dolore.
- U cancheru di a cistifellea hè difficiule da rilevà (truvà) è diagnosticà prestu.
- E prove chì esaminanu a cistifellea è l'organi vicini sò aduprati per rilevà (truvà), diagnosticà, è mette in scena u cancheru di a cistifellea.
- Certi fattori influenzanu a pronostica (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U cancheru di a cistifellea hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di a cistifellea.
U cancheru di a cistifellea hè una malattia rara in cui e cellule maligne (cancer) si trovanu in i tessuti di a cistifellea. A cistifellea hè un organu in forma di pera chì si trova ghjustu sottu à u fegatu in l'addome superiore. A cistifellea ammazza a bile, un fluidu fattu da u fegatu per digerisce u grassu. Quandu l'alimentu hè scumpartutu in u stomacu è in l'intestini, a bile hè liberata da a cistifellea attraversu un tubu chjamatu u duttulu bile cumunu, chì cullega a cistifellea è u fegatu à a prima parte di l'intestinu tenue.
U muru di a cistifellea hà 4 strati principali di tissutu.
- Stratu mucosa (interna).
- Stratu di musculu.
- Stratu di tissutu cunghjuntivu.
- Stratu serosu (esterno).
U cancheru di a cistifellea primaria inizia in u stratu internu è si sparghje per i strati esterni mentre cresce.
Esse femina pò fà cresce u risicu di sviluppà u cancheru di a cistifellea.
Tuttu ciò chì aumenta a vostra probabilità d'avè una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in periculu. I fattori di risicu per u cancheru di a cistifellea includenu i seguenti:
- Esse femina.
- Esse Nativu Americanu.
- I segni è i sintomi di u cancheru di a cistifellea includenu itterizia, frebba è dolore.
Quessi è altri segni è sintomi ponu esse causati da u cancheru di a cistifellea o da altre condizioni. Verificate cù u vostru duttore se avete unu di i seguenti:
- Itterizia (ingiallimentu di a pelle è biancu di l'ochji).
- Dolore sopra à u stomacu.
- Frebba.
- Nausea è vomitu.
- Gonfiore.
- Grumi in l'abdomen.
U cancheru di a cistifellea hè difficiule da rilevà (truvà) è diagnosticà prestu.
U cancheru di a cistifellea hè difficiule da rilevà è diagnosticà per e ragioni seguenti:
- Ùn ci sò segni o sintomi in i primi stadii di u cancheru di a cistifellea.
- I sintomi di u cancheru di a cistifellea, quandu prisenti, sò cum'è i sintomi di parechje altre malatie.
- A cistifellea hè piatta daretu à u fegatu.
U cancheru di a cistifellea si trova qualchì volta quandu a cistifellea hè rimossa per altri mutivi. I pazienti cun calcoli biliari sviluppanu raramente un cancheru di a cistifellea.
E prove chì esaminanu a cistifellea è l'organi vicini sò aduprati per rilevà (truvà), diagnosticà, è mette in scena u cancheru di a cistifellea.
E prucedure chì facenu e fiure di a cistifellea è l'area intornu ad ella aiutanu à diagnosticà u cancheru di a cistifellea è mostranu finu à chì puntu s'hè sparse u cancheru. U prucessu adupratu per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in e intornu à a cistifellea hè chjamatu stadializazione.
Per pianificà u trattamentu, hè impurtante sapè se u cancheru di a cistifellea pò esse eliminatu per chirurgia. Prove è procedure per rilevà, diagnosticà è mette in scena u cancheru di a cistifellea sò generalmente fatti à tempu. E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:
- Esame fisicu è storia: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a ricerca di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa.
- Prove di funzione di u fegatu: Una procedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da u fegatu. Una quantità superiore à a nurmale di una sustanza pò esse un segnu di malatie di u fegatu chì pò esse causata da un cancheru di cistifellea.
- Studii di chimica di u sangue: Una prucedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da l'organi è i tessuti in u corpu. Una quantità insolita (più alta o più bassa di u normale) di una sustanza pò esse un segnu di malattia.
- CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume u pettu, l'addome è u bacinu, presi da anguli diversi. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
- Esame à ultrasuoni: Una prucedura induve l'onde sonore à alta energia (ultrasuoni) sò rimbalzate da i tessuti o organi interni è facenu ecu. L'echi formanu un ritrattu di tessuti di u corpu chjamatu sonogramma. Un ultrasound addominale hè fattu per diagnosticà u cancheru di a cistifellea.
- PTC (colangiugrafia transhepatica percutanea): Una procedura aduprata per radiografà u fegatu è i canali biliari. Una agulla fina hè inserita attraversu a pelle sottu à e coste è in u fegatu. A tintura hè injectata in u fegatu o in i canali biliari è si piglia una radiografia. Se un bloccu hè truvatu, un tubu finu è flessibile chjamatu stent hè qualchì volta lasciatu in u fegatu per drenà a bile in l'intestinu chjucu o un saccu di raccolta fora di u corpu.
- ERCP (colangiopancreatografia endoscopica retrograda): Una procedura aduprata per raggiunà i canali (tubi) chì portanu a bile da u fegatu à a cistifellea è da a cistifellea à l'intestinu tenue. Calchì volta u cancheru di a cistifellea face chì sti canali si restringenu è bluccanu o rallentinu u flussu di bile, causendu itterizia. Un endoscopiu (un tubu finu è illuminatu) hè passatu per a bocca, esofago è stomacu in a prima parte di l'intestinu chjucu. Un cateteru (un tubu più chjucu) hè allora inseritu attraversu l'endoscopiu in i canali biliari. Un tintu hè injected through the catheter in i canali è una radiografia hè presa. Sì i canali sò bluccati da un tumore, un tubu finu pò esse inseritu in u canali per sblocalla. Stu tubu (o stent) pò esse lasciatu in postu per mantene u conduttu apertu. I campioni di tessuti ponu ancu esse presi.
- MRI (risonanza magnetica) cun gadolinuum: Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu. Una sustanza chjamata gadoliniu hè injectata in una vena. U gadolinu si raccoglie intornu à e cellule cancerose affinch'elli apparischinu più luminosi in u ritrattu. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
- Ultrasound endoscopicu (EUS): Una procedura in a quale un endoscopiu hè inseritu in u corpu, di solitu attraversu a bocca o u rettu. Un endoscopiu hè un strumentu magru, simile à un tubu, cù una luce è una lente per vede. Una sonda à a fine di l'endoscopiu hè aduprata per rimbalzà onde sonore à alta energia (ultrasuoni) da i tessuti o organi interni è fà echi. L'echi formanu un ritrattu di tessuti di u corpu chjamatu sonogramma. Questa prucedura hè ancu chjamata endosonografia.
- Laparoscopia: Una procedura chirurgica per guardà l'organi in l'abdomen per verificà i segni di malattia. E piccule incisioni (tagli) sò fatte in u muru di l'addome è un laparoscopiu (un tubu finu è illuminatu) hè inseritu in una di e incisioni. Altri strumenti ponu esse inseriti attraversu a stessa o altre incisioni per eseguisce procedure cum'è a rimozione d'organi o a presa di campioni di tessuti per a biopsia. A laparoscopia aiuta à scopre se u cancheru hè solu in a cistifellea o s'hè spartu in tessuti vicini è s'ellu pò esse cacciatu per chirurgia.
- Biopsia: A rimozione di e cellule o di i tessuti in modo da esse visibili à u microscopiu da un patologu per verificà i segni di u cancheru. A biopsia pò esse fatta dopu a chirurgia per rimuovere u tumore. Se u tumore ùn pò micca esse eliminatu da una chirurgia, a biopsia pò esse fatta cù una agulla fina per rimuovere e cellule da u tumore.
Certi fattori influenzanu a pronostica (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U pronosticu (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu dipende da i seguenti:
- U stadiu di u cancheru (sì u cancheru si hè spartu da a cistifellea à altri lochi di u corpu).
- Sia chì u cancheru pò esse cumpletamente eliminatu da chirurgia.
- U tippu di cancheru di a cistifellea (cume a cellula cancerosa sembra sottu un microscopiu).
- Sia chì u cancheru sia statu appena diagnosticatu o sia ripresu (torna).
U trattamentu pò dipende ancu da l'età è da a salute generale di u paziente è da se u cancheru provoca segni o sintomi.
U cancheru di a cistifellea pò esse guaritu solu s'ellu si trova prima di sparghje, quandu pò esse eliminatu per chirurgia. Se u cancheru si hè sparghje, u trattamentu palliativu pò migliurà a qualità di vita di u paziente cuntrullendu i sintomi è e cumplicazioni di sta malatia.
Participà à unu di i prucessi clinichi fatti per migliurà u trattamentu deve esse cunsideratu. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi in corsu sò dispunibili da u situ web di NCI.
Fasi di u Cancer di Cistifellea
PUNTI CHIAVE
- I test è e procedure per mette in scena u cancheru di a cistifellea sò generalmente fatti à tempu à u diagnosticu.
- Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
- U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
- E fasi seguenti sò aduprate per u cancheru di a cistifellea:
- Tappa 0 (Carcinoma in Situ)
- Tappa I
- Tappa II
- Tappa III
- Tappa IV
- Per u cancheru di a cistifellea, e fasi sò ancu raggruppate secondu cumu si pò trattà u cancheru. Ci hè dui gruppi di trattamentu:
- Localizatu (Stage I)
- Irresecabile, ricorrente o metastaticu (Stage II, Stage III è Stage IV)
I test è e procedure per mette in scena u cancheru di a cistifellea sò generalmente fatti à tempu à u diagnosticu.
Vede a sezione Informazione Generale per una descrizzione di i testi è di e procedure aduprate per rilevà, diagnosticà è mette in scena u cancheru di a cistifellea.
Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:
- Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
- Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
- Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.
U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.
- Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
- Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u cancheru di a cistifellea si diffonde in u fegatu, e cellule tumorali di u fegatu sò in realtà cellule di u cancer di a cistifellea. A malatia hè u cancheru metastaticu di a cistifella, micca u fegatu.
E fasi seguenti sò aduprate per u cancheru di a cistifellea:
Tappa 0 (Carcinoma in Situ)
In u stadiu 0, e cellule anormali si trovanu in a mucosa (stratu più internu) di u muru di a cistifellea. Queste cellule anormali ponu diventà cancru è sparghjesi in u tessutu normale vicinu. U stadiu 0 hè ancu chjamatu carcinoma in situ.
Tappa I
In u stadiu I, u cancheru si hè furmatu in a mucosa (stratu più internu) di u muru di a cistifellea è pò esse sparitu à u stratu musculare di u muru di a cistifellea.
Tappa II
U Stadiu II hè divisu in e tappe IIA è IIB, secondu induve u cancheru s'hè spartu in a cistifellea.
- In u stadiu IIA, u cancheru si hè spargugliatu in u stratu musculare finu à u stratu di u tessutu connettivu di u muru di a cistifellea à u latu di a cistifellea chì ùn hè micca vicinu à u fegatu.
- In u stadiu IIB, u cancheru s'hè spartu attraversu u stratu musculare à u stratu di u tessutu connettivu di u muru di a cistifellea da u listessu latu di u fegatu. U cancheru ùn si hè spartu in u fegatu.
Tappa III
U Stadiu III hè divisu in e tappe IIIA è IIIB, secondu induve u cancheru s'hè spartu.
- In a tappa IIIA, u cancheru si hè spargugliatu in u stratu di u tessutu connettivu di u muru di a cistifellea è unu o più di i seguenti sò veri:
- U cancheru si hè spartu in a serosa (stratu di tissutu chì copre a cistifellea).
- U cancheru si hè spartu in u fegatu.
- U cancheru si hè spartu in un organu o struttura vicina (cum'è u stomacu, l'intestinu tenue, u colon, u pancreas, o i canali biliari fora di u fegatu).
- In u stadiu IIIB, u cancheru si hè furmatu in a mucosa (stratu più internu) di u muru di a cistifellea è pò esse sparitu in u musculu, tessutu connettivu, o serosa (stratu di tessutu chì copre a cistifellea) è pò esse ancu sparitu in u fegatu o in un organu o struttura vicina (cum'è u stomacu, l'intestinu tenue, u colon, u pancreas, o i canali biliari fora di u fegatu). U cancheru si hè spartu in unu à trè nodi linfatichi vicini.
Tappa IV
U Stage IV hè divisu in e tappe IVA è IVB.
- In u stadiu IVA, u cancheru si hè spartu in a vena portale o l'arteria epatica o in dui o più organi o strutture chì ùn sò micca u fegatu. U cancheru pò esse spartu à unu à trè nodi linfatichi vicini.
- In u stadiu IVB, u cancheru pò esse sparghje in organi o strutture vicini. U cancheru si hè diffusu:
- à quattru o più nodi linfatichi vicini; o
- à altre parte di u corpu, cum'è u peritoneu è u fegatu.
Per u cancheru di a cistifellea, e fasi sò ancu raggruppate secondu cumu si pò trattà u cancheru. Ci hè dui gruppi di trattamentu:
Localizatu (Stage I)
U cancheru si trova in u muru di a cistifellea è pò esse cumpletamente eliminatu da chirurgia.
Irresecabile, ricorrente o metastaticu (Stage II, Stage III è Stage IV)
- U cancheru micca resecabile ùn pò micca esse eliminatu cumpletamente per chirurgia. A maiò parte di i pazienti cun cancheru di a cistifellea anu un cancheru irresecabile.
U cancheru recurrente hè u cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu. U cancheru di a cistifellea pò rientre in a cistifellea o in altre parti di u corpu.
A metastasi hè a diffusione di u cancheru da u situ primariu (locu induve hà cuminciatu) à altri posti in u corpu. U cancheru metastaticu di cistifellea pò sparghje in tessuti circundanti, organi, in tutta a cavità addominale, o in parti distanti di u corpu.
Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
PUNTI CHIAVE
- Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun cancru di cistifellea.
- Trè tippi di trattamentu standard sò aduprati:
- Chirurgia
- Radioterapia
- Chimioterapia
- Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
- Sensibilizatori di radiazioni
- U trattamentu per u cancheru di a cistifellea pò causà effetti collaterali.
- I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
- I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
- E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i pazienti cun cancru di cistifellea.
Diversi tipi di trattamenti sò dispunibuli per i pazienti cun cancru di cistifellea. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.
Trè tippi di trattamentu standard sò aduprati:
Chirurgia
U cancheru di a cistifellea pò esse trattatu cù una colecistectomia, una chirurgia per rimuovere a cistifellea è alcuni di i tessuti intornu. Nodi linfatichi vicini ponu esse rimossi. Un laparoscopiu hè qualchì volta adupratu per guidà a chirurgia di a cistifellea. U laparoscopiu hè attaccatu à una videocamera è inseritu per una incisione (portu) in l'addome. Strumenti chirurgichi sò inseriti in altri porti per eseguisce a chirurgia. Perchè ci hè u risicu chì e cellule di u cancheru di a cistifellea si sparghinu in questi porti, u tessutu chì circonda i siti portuali pò esse ancu eliminatu.
Se u cancheru si hè sparghje è ùn pò micca esse cacciatu, i seguenti tipi di chirurgia palliativa ponu alleviare i sintomi:
- Bypass biliare: Se u tumore blocca u canali biliari è a bile si sviluppa in a cistifellea, un bypass biliare pò esse fattu. Durante questa operazione, u duttore taglierà a cistifellea o u canale biliare in a zona prima di u bloccu è u cusgirà à l'intestinu chjucu per creà una nova via intornu à a zona bluccata.
- Piazzamentu endoscopicu di u stent: Se u tumore blocca u canali biliari, a chirurgia pò esse fatta per mette in un stent (un tubu finu) per drenà a bile chì si hè custruita in a zona. U duttore pò mette u stent attraversu un cateteru chì drena a bile in un saccu à l'esternu di u corpu o u stent pò circundà a zona bluccata è drenà a bile in l'intestinu tenue.
- Drenaggiu biliare transhepatic percutaneu: Una procedura fatta per drenà a bile quandu ci hè un bloccu è u piazzamentu di u stent endoscopicu ùn hè micca pussibule. Una radiografia di u fegatu è di i canali biliari hè fatta per localizà u bloccu. L'imaghjini fatti da ultrasound sò usati per guidà a piazza di un stent, chì hè lasciatu in u fegatu per drenà a bile in l'intestinu chjucu o un saccu di raccolta fora di u corpu. Questa prucedura pò esse fatta per alleviare l'itterizia prima di a chirurgia.
Radioterapia
A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:
- A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu u cancheru.
- A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru.
U modu in cui si dà a radioterapia dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu. A radioterapia esterna hè aduprata per trattà u cancheru di a cistifellea.
Chimioterapia
A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule sia fermendu e cellule da dividersi. Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o un musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule cancerose in tuttu u corpu (chimioterapia sistemica). Quandu a chimioterapia hè posta direttamente in u fluidu cerebrospinale, un organu, o una cavità di u corpu cum'è l'addome, e droghe affettanu principalmente e cellule tumorali in quelle zone (chimioterapia righjunale). A manera chì a chimioterapia hè data dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu.
Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
Questa sezione di riassuntu descrive trattamenti chì sò studiati in provi clinichi. Ùn pò micca menziunà ogni novu trattamentu chì hè studiatu. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.
Sensibilizatori di radiazioni
E prove cliniche studianu modi per migliurà l'effettu di a radioterapia nantu à e cellule tumorali, cumprendu i seguenti:
- Terapia ipertermia: Trattamentu in u quale u tessutu di u corpu hè espostu à alte temperature per dannà è tumbà e cellule tumorali o per fà e cellule tumorali più sensibili à l'effetti di a radioterapia è di certe droghe anticancerose.
- Radiosensibilizatori: Droghe chì rendenu e cellule tumorali più sensibili à a radioterapia. Dà una radioterapia cun radiosensibilizatori pò tumbà più cellule tumorali.
U trattamentu per u cancheru di a cistifellea pò causà effetti collaterali.
Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii causati da u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.
I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.
Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.
I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.
I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.
E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.
E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.
Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.
Opzioni di Trattamentu per u Cancer di Cistifellea
In Questa Sezione
- Cancer localizatu di a cistifellea
- Cancer irresecabile, ricorrente o metastaticu di a cistifellea
Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.
Cancer localizatu di a cistifellea
U trattamentu di u cancheru di cistifellea localizatu pò cumprende i seguenti:
- Chirurgia per caccià a cistifellea è una parte di u tissutu intornu. Una parte di u fegatu è di i nodi linfatichi vicini ponu ancu esse cacciati. A radioterapia cù o senza chimioterapia pò seguità a chirurgia.
- Radioterapia cù o senza chimioterapia.
- Un prucessu clinicu di radioterapia cù radiosensibilizatori.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Cancer irresecabile, ricorrente o metastaticu di a cistifellea
U trattamentu di u cancheru di a cistifellea irresecabile, ricorrente o metastaticu hè di solitu in un prucessu clinicu. U trattamentu pò include i seguenti:
- Drenaggiu biliare transhepatic percutaneu o piazzamentu di stent per alleviare i sintomi causati da i canali biliari bloccati. Questu pò esse seguitu da radioterapia cum'è trattamentu palliativu.
- Chirurgia cum'è trattamentu palliativu per alleviare i sintomi causati da i canali biliari bloccati.
- Chimioterapia.
- Un prucessu clinicu di novi modi per dà radioterapia palliativa, cume dà li inseme cù terapia d'ipertermia, radiosensibilizatori, o chimioterapia.
- Una prova clinica di novi farmaci è cumbinazioni di farmaci.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Per sapè di più nantu à u Cancer di Vescica Gallare
Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u cancheru di a cistifellea, vedi a Pagina iniziale di u Cancer di a Cistifellea.
Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:
- À propositu di u Cancer
- Messa in scena
- Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Fà fronte à u Cancer
- Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
- Per Survivors è Caregivers