Types/eye/patient/intraocular-melanoma-treatment-pdq
Cuntenutu
- 1 Versione di Trattamentu di u Melanoma Intraoculare (Uveale)
- 1.1 Infurmazione Generale Circa u Melanoma Intraoculare (Uveal)
- 1.2 Stadi di Melanoma Intraoculare (Uveale)
- 1.3 Melanoma Recurrente Intraoculare (Uveale)
- 1.4 Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
- 1.5 Opzioni di Trattamentu per u Melanoma Intraoculare (Uveal)
- 1.6 Per sapè di più nantu à u melanoma intraoculare (uveale)
Versione di Trattamentu di u Melanoma Intraoculare (Uveale)
Infurmazione Generale Circa u Melanoma Intraoculare (Uveal)
PUNTI CHIAVE
- U melanoma intraoculare hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di l'ochju.
- Esse più vechju è avè una pelle chjara pò aumentà u risicu di melanoma intraoculare.
- I segni di melanoma intraoculare includenu visione sfocata o una tacca scura nantu à l'iris.
- E prove chì esaminanu l'ochju sò aduprate per aiutà à rilevà (truvà) è diagnosticà u melanoma intraoculare.
- Una biopsia di u tumore hè raramente necessaria per diagnosticà u melanoma intraoculare.
- Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U melanoma intraoculare hè una malattia in cui si formanu cellule maligne (cancer) in i tessuti di l'ochju.
U melanoma intraoculare principia à mezu à trè strati di u muru di l'ochju. U stratu esternu include a sclera bianca (u "biancu di l'ochju") è a cornea chjara in fronte di l'ochju. U stratu internu hà un rivestimentu di tessutu nervosu, chjamatu retina, chì sente a luce è invia immagini lungo u nervu otticu à u cervellu.
U stratu mediu, induve si forma u melanoma intraoculare, hè chjamatu uvea o tractu uveali, è hà trè parti principali:
- Iris
- L'iris hè a zona culurita davanti à l'ochju (u "culore di l'ochji"). Si pò vede attraversu a cornea chjara. A pupilla hè in u centru di l'iris è cambia di taglia per lascià più o menu luce in l'ochju. U melanoma intraoculare di l'iris hè di solitu un picculu tumore chì cresce lentamente è si diffonde raramente in altre parti di u corpu.
- Corpu Ciliar
- U corpu ciliare hè un anellu di tessutu cù fibre musculari chì cambianu a dimensione di a pupilla è a forma di a lente. Si trova daretu à l'iris. Cambiamenti in a forma di u lente aiutanu u focu di l'ochju. U corpu ciliariu face ancu u fluidu chjaru chì empie u spaziu trà a córnea è l'iris. U melanoma intraoculare di u corpu ciliare hè spessu più grande è più propensu à sparghje in altre parti di u corpu chè u melanoma intraoculare di l'iris.
- Choroide
- A coroide hè un stratu di vini sanguini chì portanu ossigenu è nutrienti à l'ochju. A maiò parte di i melanomi intraoculari cumincianu in a coroide. U melanoma intraoculare di a coroide hè spessu più grande è più propensu à sparghje in altre parti di u corpu chè u melanoma intraoculare di l'iris.
U melanoma intraoculare hè un cancru raru chì si forma da e cellule chì facenu a melanina in l'iris, u corpu ciliare è a coroide. Hè u cancheru oculare u più cumunu in l'adulti.
Esse più vechju è avè una pelle chjara pò aumentà u risicu di melanoma intraoculare.
Tuttu ciò chì aumenta u risicu di piglià una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in periculu.
I fattori di risicu per u melanoma intraoculare includenu i seguenti:
- Avè una carnagione ghjusta, chì include i seguenti:
- Pelli chjare chì lentichjanu è brusgianu facilmente, ùn si bronzanu, o si bronzanu male.
- Oculi turchini o verdi o d'altri culori chjari.
- Vechja età.
- Esse biancu.
I segni di melanoma intraoculare includenu visione sfocata o una tacca scura nantu à l'iris.
U melanoma intraoculare ùn pò micca causà primi segni o sintomi. A volte si trova durante un esame regulare di l'ochju quandu u duttore dilata u pupulare è guarda in l'ochju. I segni è i sintomi ponu esse causati da melanoma intraoculare o da altre condizioni. Verificate cù u vostru duttore se avete unu di i seguenti:
- Visione sfocata o altru cambiamentu di visione.
- Floaters (spots chì deriva in u vostru campu di visione) o lampi di luce.
- Una tacca scura nantu à l'iris.
- Un cambiamentu in a dimensione o a forma di a pupilla.
- Un cambiamentu in a pusizione di u globu oculare in a presa oculare.
E prove chì esaminanu l'ochju sò aduprate per aiutà à rilevà (truvà) è diagnosticà u melanoma intraoculare.
E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:
- Esame fisicu è storia: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a ricerca di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa.
- Esame oculare cù pupilla dilatata: Un esame di l'ochju in u quale a pupilla hè dilatata (ingrandita) cù gocce medicate per permettà à u duttore di guardà attraversu a lente è a pupilla à a retina. L'internu di l'ochju, cumprese a retina è u nervu otticu, hè verificatu. E immagini ponu esse prese cù u tempu per tene traccia di i cambiamenti in a dimensione di u tumore. Ci hè parechji tippi di esami oculari:
- Oftalmoscopia: Esame di l'internu di u fondu di l'ochju per verificà a retina è u nervu otticu aduprendu una piccula lente d'ingrandimentu è una luce.
- Biomicroscopia di lampada à fessura: Un esame di l'internu di l'ochju per verificà a retina, u nervu otticu, è altre parti di l'ochju aduprendu un forte raggiu di luce è un microscopiu.
- Gonioscopia: Esame di a parte anteriore di l'ochju trà a cornea è l'iris. Un strumentu speciale hè adupratu per vede se a zona induve u fluidu scola fora di l'ochju hè bluccata.
- Esame ecograficu di l'ochju: Una prucedura in cui onde sonore à alta energia (ultrasuoni) sò rimbalzate da i tessuti interni di l'ochju per fà eche. E gocce d'occhi sò aduprate per annullà l'ochju è una piccula sonda chì manda è riceve onde sonore hè piazzata delicatamente nantu à a superficie di l'ochju. L'echi facenu un ritrattu di l'internu di l'ochju è si misura a distanza da a córnea à a retina. A stampa, chjamata sonogramma, mostra nantu à u screnu di u monitor à ultrasuoni.
- Biomicroscopia ultrasonica ad alta risoluzione: Una prucedura in cui l'onde sonore à alta energia (ultrasuoni) sò rimbalzate da i tessuti interni di l'ochju per fà eche. E gocce d'occhi sò aduprate per annullà l'ochju è una piccula sonda chì manda è riceve onde sonore hè piazzata delicatamente nantu à a superficia di l'ochju. L'echi facenu una maghjina più dettagliata di l'internu di l'ochju ch'è un ultrasound regulare. U tumore hè verificatu per a so dimensione, a forma è u spessore, è per i segni chì u tumore si hè spartu in u tessutu vicinu.
- Transilluminazione di u globu è di l'iris: Un esame di l'iris, a cornea, a lente è u corpu ciliare cù una luce posta sia nantu à u coperu superiore sia in u inferiore.
- Angiografia Fluorescein: Una procedura per guardà i vasi sanguini è u flussu di sangue in l'ochju. Un tintu fluorescente aranciu (fluoresceina) hè iniettatu in un vasu sanguinu in u bracciu è entra in u sangue. Quandu a tintura viaghja attraversu i vini sanguini di l'ochju, una camera speciale piglia ritratti di a retina è di a coroide per truvà alcune zone chì sò bluccate o perdite.
- Angiografia verde indocianina: Una prucedura per fighjà i vini sanguini in u stratu coroide di l'ochju. Un tintu verde (verde indocianina) hè injected in un vaso sanguinu in u bracciu è entra in u sangue. Quandu a tintura viaghja attraversu i vasi sanguigni di l'ochju, una fotocamera speciale prende foto di a retina è di a coroide per truvà alcune zone bloccate o perdite.
- Tomugrafia di cuerenza oculare: Un test di imaging chì utilizza onde di luce per piglià immagini di sezione trasversale di a retina, è à volte a coroide, per vede s'ellu ci hè gonfiore o fluidu sottu a retina.
Una biopsia di u tumore hè raramente necessaria per diagnosticà u melanoma intraoculare.
A biopsia hè a rimozione di cellule o tessuti in modo da esse visibili à u microscopiu per verificà i segni di u cancheru. Raramente, una biopsia di u tumore hè necessaria per diagnosticà u melanoma intraoculare. U tessutu chì hè eliminatu durante una biopsia o una chirurgia per rimuovere u tumore pò esse testatu per uttene più informazioni nantu à a prognosi è quali opzioni di trattamentu sò megliu.
E prove seguenti ponu esse fatte nantu à u campione di tessutu:
- Analisi citogenetica: Test di laburatoriu induve i cromusomi di e cellule in un campione di tessuti sò contati è verificati per eventuali cambiamenti, cume cromusomi rotti, mancanti, riorganizzati o extra. Cambiamenti in certi cromusomi ponu esse un segnu di cancheru. L'analisi citogenetica hè aduprata per aiutà à diagnosticà u cancheru, pianificà u trattamentu, o scopre quantu funziona u trattamentu.
- Prufessione di spressione genica: Un test di laburatoriu chì identifica tutti i geni in una cellula o tessutu chì facenu (esprime) RNA messenger. E molecole di RNA Messenger portanu l'infurmazioni genetiche necessarie per fà proteine da u DNA in u nucleu cellulare à u macchinariu per a fabricazione di proteine in u citoplasma cellulare.
Una biòpsia pò esse in distaccu di a retina (a retina si separa da l'altri tessuti in l'ochju). Questu pò esse riparatu per chirurgia.
Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U pronosticu (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu dipende da i seguenti:
- Cumu si vedenu e cellule di melanoma sott'à un microscopiu.
- A dimensione è u spessore di u tumore.
- A parte di l'ochju chì si trova u tumore (l'iris, u corpu ciliare o coroide).
- Sia chì u tumore s'hè spartu in l'ochju o in altri lochi di u corpu.
- S'ellu ci sò certi cambiamenti in i geni ligati à u melanoma intraoculare.
- L'età di u paziente è a salute generale.
- Sia chì u tumore hà ripresu (torna) dopu u trattamentu.
Stadi di Melanoma Intraoculare (Uveale)
PUNTI CHIAVE
- Dopu chì u melanoma intraoculare hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in altre parti di u corpu.
- E dimensioni seguenti sò aduprate per discrive u melanoma intraoculare è pianificà u trattamentu:
- Chjucu
- Mediu
- Grande
- Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
- U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
- E tappe seguenti sò aduprate per u melanoma intraoculare di u corpu ciliare è coroide:
- Tappa I
- Tappa II
- Tappa III
- Tappa IV
- Ùn ci hè micca un sistema di staging per u melanoma intraoculare di l'iris.
Dopu chì u melanoma intraoculare hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in altre parti di u corpu.
U prucessu adupratu per sapè se u cancheru s'hè spartu in altre parte di u corpu hè chjamatu stadializazione. L'infurmazioni raccolte da u prucessu di messa in scena determinanu u stadiu di a malattia. Hè impurtante cunnosce a tappa per pianificà u trattamentu.
E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate in u prucessu di messa in scena:
- Studii di chimica di u sangue: Una prucedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da l'organi è i tessuti in u corpu. Una quantità insolita (più alta o più bassa di u normale) di una sustanza pò esse un segnu di malattia.
- Prove di funzione di u fegatu: Una procedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da u fegatu. Una quantità superiore à a nurmale di una sustanza pò esse un segnu chì u cancheru s'hè spartu in u fegatu.
- Esame à ultrasuoni: Una prucedura induve l'onde sonore à alta energia (ultrasuoni) sò rimbalzate da i tessuti o organi interni, cum'è u fegatu, è facenu ecu. L'echi formanu un ritrattu di tessuti di u corpu chjamatu sonogramma.
- Radiografia di u torace: Una radiografia di l'organi è l'osse in u pettu. Una radiografia hè un tipu di raghju d'energia chì pò passà per u corpu è nantu à u filmu, fendu una figura di e zone in u corpu.
- MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume u fegatu. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
- CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una serie di immagini dettagliate di e zone in u corpu, cume u pettu, l'addome, o u pelvis, presi da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
- Scansione PET (scansione tomografica à emissione di positroni): Una procedura per truvà cellule tumorali maligne in u corpu. Una quantità assai chjuca di glucosiu radioattivu (zuccheru) hè iniettatu in una vena. U scanner PET gira intornu à u corpu è face una maghjina di induve u glucosu hè adupratu in u corpu. E cellule tumorali maligne si mostranu più luminose in u quadru perchè sò più attive è piglianu più glucosiu cà e cellule normali. Calchì volta una scansione PET è una scansione CT sò fatte in listessu tempu. Se ci hè un cancheru, questu aumenta a probabilità chì si trovi.
E dimensioni seguenti sò aduprate per discrive u melanoma intraoculare è pianificà u trattamentu:
Chjucu
U tumore hè di 5 à 16 millimetri di diametru è da 1 à 3 millimetri di spessore.
Mediu
U tumore hè di 16 millimetri o di diametru più chjucu è da 3,1 à 8 millimetri di spessore.
Grande
U tumore hè:
- più di 8 millimetri di spessore è qualsiasi diametru; o
- almenu 2 millimetri di spessore è più di 16 millimetri di diametru.
Ancu se a maiò parte di i tumori di u melanoma intraoculare sò alzati, alcuni sò piatti. Questi tumori diffusi crescenu largamente in l'uvea.
Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:
- Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
- Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
- Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.
Se u melanoma intraoculare si diffonde à u nervu otticu o à u tissutu vicinu di a presa oculare, si chjama estensione extraoculare.
U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.
- Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
- Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u melanoma intraoculare si diffonde in u fegatu, e cellule tumorali in u fegatu sò in realtà cellule di melanoma intraoculare. A malatia hè un melanoma intraoculare metastaticu, micca un cancheru di fegatu.
E tappe seguenti sò aduprate per u melanoma intraoculare di u corpu ciliare è coroide:
U melanoma intraoculare di u corpu ciliare è di a coroide hà quattru categorie di dimensioni. A categuria dipende da quantu hè largu è grossu u tumore. I tumori di a categuria 1 sò i più chjuchi è i tumori di a categuria 4 sò i più grandi.
Categoria 1:
- U tumore ùn hà micca più di 12 millimetri di larghezza è micca più di 3 millimetri di spessore; o
- u tumore ùn hè micca più di 9 millimetri di larghezza è 3,1 à 6 millimetri di spessore.
Categoria 2:
- U tumore hè largu da 12,1 à 18 millimetri è micca più di 3 millimetri di spessore; o
- u tumore hè largu da 9,1 à 15 millimetri è spessore da 3,1 à 6 millimetri; o
- u tumore ùn hè micca più di 12 millimetri di larghezza è da 6,1 à 9 millimetri di spessore.
Categoria 3:
- U tumore hè largu 15,1 à 18 millimetri è spessore 3,1 à 6 millimetri; o
- u tumore hè largu da 12,1 à 18 millimetri è spessore da 6,1 à 9 millimetri; o
- u tumore ùn hà più di 18 millimetri di larghezza è 9,1 à 12 millimetri di spessore; o
- u tumore ùn hà micca più di 15 millimetri di larghezza è 12,1 à 15 millimetri di spessore.
Catigurìa 4:
- U tumore hà più di 18 millimetri di larghezza è pò avè qualchì spessore; o
- u tumore hè largu 15,1 à 18 millimetri è più di 12 millimetri di spessore; o
- u tumore ùn hà micca più di 15 millimetri di larghezza è più di 15 millimetri di spessore.
Tappa I
In u stadiu I, u tumore hè di categuria di taglia 1 è hè solu in a coroide.
Tappa II
A tappa II hè divisa in tappe IIA è IIB.
- In u stadiu IIA, u tumore:
- hè di categuria di taglia 1 è si hè spartu in u corpu ciliare; o
- hè di categuria di taglia 1 è si hè sparghje per a sclera à l'esternu di u globu oculare. A parte di u tumore fora di u globu oculare ùn hè micca più di 5 millimetri di spessore. U tumore pò esse spartu * à u corpu ciliar; o
- hè a categuria di taglia 2 è hè solu in a coroide.
- In u stadiu IIB, u tumore:
- hè di categuria di taglia 2 è si hè diffusa in u corpu ciliare; o
- hè a categuria di taglia 3 è hè solu in a coroide.
Tappa III
U Stage III hè divisu in e tappe IIIA, IIIB è IIIC.
- In u stadiu IIIA, u tumore:
- hè di categuria di taglia 2 è si hè spartu attraversu a sclera à l'esternu di u globu oculare. A parte di u tumore fora di u globu oculare ùn hè micca più di 5 millimetri di spessore. U tumore pò esse spartu in u corpu ciliar; o
- hè di categuria di taglia 3 è si hè sparghje in u corpu ciliare; o
- hè di categuria di dimensione 3 è si hè sparghje per a sclera à l'esternu di u globu oculare. A parte di u tumore fora di u globu oculare ùn hè micca più di 5 millimetri di spessore. U tumore ùn si hè micca spartu in u corpu ciliare; o
- hè a categuria di taglia 4 è hè solu in a coroide.
- In u stadiu IIIB, u tumore:
- hè di categuria di dimensione 3 è si hè spartu attraversu a sclera à l'esternu di u globu oculare. A parte di u tumore fora di u globu oculare ùn hè micca più di 5 millimetri di spessore. U tumore si hè spartu in u corpu ciliar; o
- hè di categuria di taglia 4 è si hè spartu in u corpu ciliare; o
- hè di categuria di dimensione 4 è si hè spartu attraversu a sclera à l'esternu di u globu oculare. A parte di u tumore fora di u globu oculare ùn hè micca più di 5 millimetri di spessore. U tumore ùn si hè micca spartu in u corpu ciliare.
- In u stadiu IIIC, u tumore:
- hè di categuria di dimensione 4 è si hè spartu attraversu a sclera à l'esternu di u globu oculare. A parte di u tumore fora di u globu oculare ùn hè micca più di 5 millimetri di spessore. U tumore si hè spartu in u corpu ciliar; o
- pò esse di ogni taglia è si hè spartu in a sclera à l'esternu di u globu oculare. A parte di u tumore fora di u globu oculare hè più di 5 millimetri grossa.
Tappa IV
In u stadiu IV, u tumore pò esse di ogni dimensione è si hè sparghje:
- à unu o più nodi linfatichi vicini o à a presa oculare separata da u tumore primariu; o
- à altre parte di u corpu, cum'è u fegatu, u pulmone, l'ossu, u cervellu o u tessutu sottu à a pelle.
Ùn ci hè micca un sistema di staging per u melanoma intraoculare di l'iris.
Melanoma Recurrente Intraoculare (Uveale)
U melanoma intraoculare ricurrente hè u cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu. U melanoma pò rientre in l'ochju o in altre parte di u corpu.
Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
PUNTI CHIAVE
- Ci sò diversi tipi di trattamenti per i pazienti cun melanoma intraoculare.
- Cinque tippi di trattamentu standard sò aduprati:
- Chirurgia
- Aspittendu Attenti
- Radioterapia
- Fotocoagulazione
- Termoterapia
- Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
- U trattamentu per u melanoma intraoculare (uveal) pò causà effetti secondari.
- I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
- I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
- E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Ci sò diversi tipi di trattamenti per i pazienti cun melanoma intraoculare.
Diversi tipi di trattamenti sò dispunibuli per i pazienti cun melanoma intraoculare. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.
Cinque tippi di trattamentu standard sò aduprati:
Chirurgia
A chirurgia hè u trattamentu più cumunu per u melanoma intraoculare. I seguenti tipi di chirurgia ponu esse aduprati:
- Resezione: Chirurgia per caccià u tumore è una piccula quantità di tessutu sanu intornu.
- Enucleazione: Chirurgia per caccià l'ochju è una parte di u nervu otticu. Questu hè fattu se a visione ùn pò micca esse salvata è u tumore hè grande, si hè spartu in u nervu otticu, o provoca alta pressione in l'ochju. Dopu a chirurgia, u paziente hè generalmente adattatu per un ochju artificiale per abbinà a dimensione è u culore di l'altru ochju.
- Esenterazione: Chirurgia per caccià l'ochju è a palpebra, è i musculi, i nervi è u grassu in a presa di l'ochju. Dopu a chirurgia, u paziente pò esse adattatu per un ochju artificiale chì currisponde à a dimensione è u culore di l'altru ochju o una protesi facciale.
Aspittendu Attenti
L'attesa attenta surveglia attentamente a cundizione di un paziente senza dà nisun trattamentu finu à chì i segni o sintomi appaiano o cambiinu. I ritratti sò presi cù u tempu per seguità i cambiamenti in a dimensione di u tumore è a rapidità di a so crescita.
L'attesa attenta hè aduprata per i pazienti chì ùn anu micca segni o sintomi è u tumore ùn cresce. Hè ancu adupratu quandu u tumore hè in l'unicu ochju cù una visione utile.
Radioterapia
A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:
- A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu u cancheru. Certi modi di dà radioterapia ponu aiutà à impedisce a radiazione di dannà i tessuti sani vicini. Questi tipi di radioterapia esterna includenu i seguenti:
- A radioterapia à fasci esterni à particella caricata hè un tipu di radioterapia à fasci esterni. Una macchina speciale di radioterapia mira à particule minuscule, invisibili, chjamate protoni o ioni di eliu, à e cellule di u cancheru per uccideli cù pochi danni à i tessuti normali vicini. A radioterapia à particelle caricate utilizza un tippu di radiazione diversu da u tippu di radioterapia à raggi X.
- A terapia Gamma Knife hè un tipu di radiochirurgia stereotassica aduprata per alcuni melanomi. Stu trattamentu pò esse datu in un trattamentu. Si tratta di raggi gamma strettamente focalizzati direttamente nantu à u tumore dunque ci hè pocu dannu à u tessutu sanu. A terapia Gamma Knife ùn usa micca un cultellu per rimuovere u tumore è ùn hè micca un'operazione.
- A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru. Certi modi per dà radioterapia ponu aiutà à impedisce a radiazione di dannà i tessuti sani. Stu tipu di radioterapia interna pò include i seguenti:
- A radioterapia di placca lucalizata hè un tipu di radioterapia interna chì pò esse aduprata per i tumori di l'ochju. I sementi radioattivi sò attaccati à un latu di un discu, chjamatu placca, è posti direttamente nantu à u muru esterno di l'ochju vicinu à u tumore. U latu di a placca cù i graneddi annant'à u globu oculare, dirigendu a radiazione à u tumore. A placca aiuta à prutege l'altri tessuti vicini da a radiazione.

U modu in cui si dà a radioterapia dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu. A radioterapia interna è esterna sò aduprate per trattà u melanoma intraoculare.
Fotocoagulazione
A fotocoagulazione hè una prucedura chì adopra a luce laser per distrugge i vini sanguini chì portanu nutrienti à u tumore, causendu a morte di e cellule tumorali. A fotocoagulazione pò esse usata per trattà i picculi tumori. Questu hè ancu chjamatu coagulazione ligera.
Termoterapia
A termoterapia hè l'usu di u calore da un laser per distrugge e cellule cancerose è riduce u tumore.
Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.
U trattamentu per u melanoma intraoculare (uveal) pò causà effetti secondari.
Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii causati da u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.
I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.
Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.
I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.
I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.
E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.
E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.
Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.
Opzioni di Trattamentu per u Melanoma Intraoculare (Uveal)
In Questa Sezione
- Iris Melanoma
- Melanoma di u Ciliar
- Melanoma Choroide
- Melanoma di Extensione Extraoculare è Melanoma Intraoculare Metastaticu (Uveal)
- Melanoma Recurrente Intraoculare (Uveale)
Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.
Iris Melanoma
U trattamentu di u melanoma di l'iris pò include i seguenti:
- Aspetta attenta.
- Chirurgia (resezione o enucleazione).
- Radioterapia in placche, per tumori chì ùn ponu micca esse rimossi da chirurgia.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Melanoma di u Ciliar
U trattamentu di u melanoma di u corpu ciliariu pò include i seguenti:
- Radioterapia in placche.
- Radioterapia à fasci esterni di particelle caricate.
- Chirurgia (resezione o enucleazione).
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Melanoma Choroide
U trattamentu di u melanoma choroide chjucu pò cumprende i seguenti:
- Aspetta attenta.
- Radioterapia in placche.
- Radioterapia à fasci esterni di particelle caricate.
- Terapia Gamma Knife.
- Termoterapia.
- Chirurgia (resezione o enucleazione).
U trattamentu di u melanoma choroide mediu pò include i seguenti:
- Radioterapia di placche cù o senza fotocoagulazione o termoterapia.
- Radioterapia à fasci esterni di particelle caricate.
- Chirurgia (resezione o enucleazione).
U trattamentu di u melanoma choroide grande pò include i seguenti:
- Enucleazione quandu u tumore hè troppu grande per trattamenti chì salvanu l'ochju.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Melanoma di Extensione Extraoculare è Melanoma Intraoculare Metastaticu (Uveal)
U trattamentu di u melanoma di l'estensione extraoculare chì si hè spartu à l'ossu intornu à l'ochju pò include i seguenti:
- Chirurgia (esenterazione).
- Un prucessu clinicu.
Un trattamentu efficace per u melanoma intraoculare metastaticu ùn hè micca statu trovu. Un prucessu clinicu pò esse una opzione di trattamentu. Parlate cù u vostru duttore nantu à e vostre opzioni di trattamentu.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Melanoma Recurrente Intraoculare (Uveale)
Un trattamentu efficace per u melanoma intraoculare recurrente ùn hè micca statu trovu. Un prucessu clinicu pò esse una opzione di trattamentu. Parlate cù u vostru duttore nantu à e vostre opzioni di trattamentu.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Per sapè di più nantu à u melanoma intraoculare (uveale)
Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u melanoma intraoculare (uveal), vedi u Home Page di Melanoma Intraoculare (Oculu).
Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:
- À propositu di u Cancer
- Messa in scena
- Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Fà fronte à u Cancer
- Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
- Per Survivors è Caregivers