Tipi / pettu / paziente / adultu / trattamentu di pettu-pdq
Cuntenutu
- 1 Versione Trattamentu di u Cancer di Senu (Adultu)
- 1.1 Infurmazione generale nantu à u cancheru di u senu
- 1.2 Stadi di Cancer di Mama
- 1.3 Cancer Inflamatoriu di u Senu
- 1.4 Cancer di senu ricurrente
- 1.5 Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
- 1.6 Opzioni di Trattamentu per u Cancer di Senu
- 1.7 Opzioni di Trattamentu per Carcinoma Ductale In Situ (DCIS)
- 1.8 Per sapè di più nantu à u Cancer di Senu
Versione Trattamentu di u Cancer di Senu (Adultu)
Infurmazione generale nantu à u cancheru di u senu
PUNTI CHIAVE
- U cancheru di u senu hè una malattia induve e cellule maligne (cancer) si formanu in i tessuti di u senu.
- Una storia di famiglia di cancheru di u senu è altri fattori aumentanu u risicu di u cancheru di u senu.
- U cancheru di u senu hè qualchì volta causatu da mutazioni geniche ereditate (cambiamenti).
- L'usu di certi medicinali è altri fattori diminuiscenu u risicu di u cancheru di u senu.
- I segni di u cancheru di u senu includenu un pezzu o cambiamentu in u senu.
- E prove chì esaminanu i seni sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u cancheru di u senu.
- Se si trova u cancheru, i testi sò fatti per studià e cellule cancerose.
- Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
U cancheru di u senu hè una malattia induve e cellule maligne (cancer) si formanu in i tessuti di u senu.
U pettu hè fattu di lobi è di canali. Ogni pettu hà da 15 à 20 sezzioni chjamate lobi. Ogni lobu hà parechje sezioni più chjuche chjamate lobuli. I lobuli finiscenu in decine di lampadine chjuche chì ponu fà u latte. I lobi, i lobuli è i bulbi sò ligati da tubi fini chjamati canali.
Ogni senu hà ancu vasi sanguini è vasi linfatici. I navi linfatichi portanu un fluidu guasgi incolore, acquosu chjamatu linfa. I navi linfatichi portanu a linfa trà i nodi linfatichi. I nodi linfatichi sò piccule strutture in forma di fagioli chì si trovanu in tuttu u corpu. Filtranu a limfa è immagazzinanu i globuli bianchi chì aiutanu à luttà contr'à l'infezioni è e malatie. Gruppi di nodi linfatichi si trovanu vicinu à u pettu in l'axilla (sottu à u bracciu), sopra a clavicula, è in u pettu.
U tippu più cumunu di cancheru di u senu hè u carcinoma ductale, chì principia in e cellule di i canali. U cancheru chì principia in i lobi o lobuli hè chjamatu carcinoma lobulare è si trova più spessu in i dui seni chè l'altri tipi di cancheru di u senu. U cancheru inflamatoriu di u senu hè un tippu pocu cumunu di cancru di senu in u quale u senu hè caldu, rossu è gonfiu.
Vede i seguenti riassunti per più infurmazioni nantu à u cancheru di u senu:
- Prevenzione di u Cancer di Mama
- Screening di u Cancer di Mama
- Trattamentu di u Cancer di Mama Durante a Gravidanza
- Trattamentu di u Cancer di Senu Maschile
- Trattamentu di u Cancer di Mama in Infanzia
Una storia di famiglia di cancheru di u senu è altri fattori aumentanu u risicu di u cancheru di u senu.
Tuttu ciò chì aumenta a vostra probabilità d'avè una malattia hè chjamatu fattore di risicu. Avè un fattore di risicu ùn significa micca chì averete u cancheru; ùn avè micca fattori di risicu ùn significa micca chì ùn averete micca u cancheru. Parlate cù u vostru duttore se pensate chì pudete esse in riscu per u cancheru di u senu.
I fattori di risicu per u cancheru di u senu includenu i seguenti:
- Una storia persunale di tumore invasivu di u senu, carcinoma duttale in situ (DCIS), o carcinoma lobulare in situ (LCIS).
- Una storia persunale di malattia benigna (non cancerosa) di u senu.
- Una storia di famiglia di u cancheru di u senu in un parente di primu gradu (mamma, figliola o surella).
- Cambiamenti ereditati in i geni BRCA1 o BRCA2 o in altri geni chì aumentanu u risicu di u cancheru di u senu.
- Tissu mammariu chì hè densu nantu à una mammografia.
- Esposizione di u tessutu mammariu à l'estrogeni fatta da u corpu. Questu pò esse causatu da:
- Menstruazione à una età temprana.
- Vechja età à a prima nascita o mai avè parturitu.
- Principià a ménopause à una età più tardi.
- Prendendu ormoni cume l'estrogeni cumbinati cù progestin per i sintomi di a menopausa.
- Trattamentu cù radioterapia à u pettu / pettu.
- Bere alcolu.
- Obesità.
A vichjàia hè u principale fattore di risicu per a maiò parte di i cancri. A probabilità di cuntene u cancheru aumenta cù l'età.
U Strumentu di Valutazione di u Risicu di u Cancer di Mama di NCI utilizza i fattori di risicu di una donna per stimà u so risicu per u cancheru di u senu durante i prossimi cinque anni è finu à l'età di 90 anni. Stu strumentu in linea hè destinatu à esse adupratu da un fornitore di assistenza sanitaria. Per più infurmazione nantu à u risicu di u cancheru di u senu, chjamate 1-800-4-CANCER.
U cancheru di u senu hè qualchì volta causatu da mutazioni geniche ereditate (cambiamenti).
I geni in e cellule portanu l'infurmazioni ereditarie chì sò ricevute da i genitori di una persona. U cancheru di senu ereditariu face circa 5% à 10% di tuttu u cancheru di u senu. Alcuni geni mutati in relazione à u cancheru di u senu sò più cumuni in certi gruppi etnici.
E donne chì anu certe mutazioni geniche, cum'è una mutazione BRCA1 o BRCA2, anu un risicu aumentatu di cancheru di u senu. Queste donne anu ancu un risicu aumentatu di cancheru ovarianu, è ponu avè un risicu aumentatu di altri cancri. L'omi chì anu un genu mutatu in relazione à u cancheru di u senu anu ancu un risicu aumentatu di cancheru di u senu. Per più infurmazione, vedi u riassuntu nantu à u Trattamentu di u Cancer di Senu Maschile.
Ci sò testi chì ponu rilevà (truvà) geni mutati. Queste prove genetiche sò certe volte fatte per i membri di famiglie cù un risicu elevatu di cancheru. Vede u riassuntu nantu à a Genetica di i Cancri di Senu è Ginecologichi per più infurmazione.
L'usu di certi medicinali è altri fattori diminuiscenu u risicu di u cancheru di u senu.
Tuttu ciò chì diminuisce a vostra probabilità di piglià una malattia hè chjamatu fattore protettivu.
I fattori protettivi per u cancheru di u senu includenu i seguenti:
- Piglià una di e seguenti:
- Terapia ormonale solu per estrogeni dopu una isterectomia.
- Modulatori selettivi di u receptore di l'estrogeni (SERMs).
- Inibitori di aromatasi.
- Meno esposizione di u tissutu mammariu à l'estrogeni fatti da u corpu. Questu pò esse u risultatu di:
- Gravidanza iniziale.
- Allattamentu.
- Esercitassi abbastanza.
- Avè una di e procedure seguenti:
- Mastectomia per riduce u risicu di cancheru.
- Ooforektomia per riduce u risicu di cancheru.
- Ablazione ovariana.
I segni di u cancheru di u senu includenu un pezzu o cambiamentu in u senu.
Questi è altri segni ponu esse causati da u cancheru di u senu o da altre condizioni. Verificate cù u vostru duttore se avete unu di i seguenti:
- Un pezzu o ispessimentu in o vicinu à u pettu o in a zona di l'ascelle.
- Un cambiamentu in a dimensione o a forma di u pettu.
- Una fossetta o arruffatura in a pelle di u pettu.
- Un capezzolu si vultò in l'internu in u pettu.
- Fluidu, altru ch'è u latte maternu, da u capezzolu, soprattuttu s'ellu hè sanguinariu.
- Pelli squamose, rosse o gonfie nantu à u pettu, u capezzolu, o l'areola (a zona scura di a pelle intornu à u capezzolu).
- Dimples in u pettu chì parenu a pelle di un aranciu, chjamatu peau d'orange.
E prove chì esaminanu i seni sò aduprate per rilevà (truvà) è diagnosticà u cancheru di u senu.
Verificate cù u vostru duttore se avete qualchì cambiamentu in i vostri seni. E seguenti prove è procedure ponu esse aduprate:
- Esame fisicu è storia di salute: Un esame di u corpu per verificà i segni generali di salute, cumpresu a verificazione di segni di malattia, cum'è grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale. Una storia di l'abitudini di salute di u paziente è di malatie passate è trattamenti serà ancu presa.
- Esame clinicu di senu (CBE): Un esame di u senu da un duttore o un altru prufessiunale di a salute. U duttore senterà attentamente i seni è sottu à e bracce per i grumi o qualsiasi altra cosa chì pare inusuale.
- Mammogramma: Una radiografia di u senu.
- Esame à ultrasuoni: Una prucedura induve l'onde sonore à alta energia (ultrasuoni) sò rimbalzate da i tessuti o organi interni è facenu ecu. L'echi formanu un ritrattu di tessuti di u corpu chjamatu sonogramma. U ritrattu pò esse stampatu per esse guardatu dopu.
- MRI (risonanza magnetica): Una procedura chì utilizza un magnetu, onde radio, è un urdinatore per fà una seria di immagini dettagliate di i dui seni. Questa prucedura hè ancu chjamata imaging per risonanza magnetica nucleare (NMRI).
- Studii di chimica di u sangue: Una prucedura in cui un campione di sangue hè verificatu per misurà a quantità di certe sostanze rilasciate in u sangue da l'organi è i tessuti in u corpu. Una quantità insolita (più alta o più bassa di u normale) di una sustanza pò esse un segnu di malattia.
- Biopsia: A rimozione di e cellule o di i tessuti in modo da esse visibili à u microscopiu da un patologu per verificà i segni di u cancheru. Se si trova un pezzu in u senu, si pò fà una biopsia.
Ci hè quattru tippi di biopsia aduprati per verificà u cancheru di u senu:
- Biòpsia eccizionale: A rimozione di un pezzu interu di tessutu.
- Biòpsia incisionale: a rimozione di una parte di un bucchju o di un campione di tessutu.
- Biopsia core: A rimozione di u tessutu cù una agulla larga.
- Biopsia di aspirazione à agulla fina (FNA): A rimozione di tessuti o fluidi, aduprendu una agulla fina.
Se si trova u cancheru, i testi sò fatti per studià e cellule cancerose.
E decisioni nantu à u megliu trattamentu si basanu nantu à i risultati di sti testi. I testi danu informazioni nantu à:
- quantu rapidu pò cresce u cancheru.
- quantu hè probabile chì u cancheru si sparghji in u corpu.
- quantu beni certi trattamenti puderanu travaglià.
- quantu hè probabile chì u cancheru riprisenta (torna).
I test includenu i seguenti:
- Test di i recettori di estrogeni è progesterone : Un test per misurà a quantità di recettori di estrogeni è progesterone (ormoni) in u tessutu di u cancheru. Se ci sò più recettori di estrogeni è di progesterone cà u normale, u cancheru hè chjamatu estrogenu è / o recettore di progesterone pusitivu. Stu tipu di cancheru di u senu pò cresce più rapidamente. I risultati di e teste mostranu se u trattamentu per bluccà l'estrogenu è a progesterone pò impedisce a crescita di u cancheru.
- Test di u recettore di fattore di crescita epidermica umanu di tippu 2 (HER2 / neu): Un test di laboratorio per misurà quanti geni HER2 / neu ci sò è quantu proteina HER2 / neu hè fatta in un campione di tessutu. Se ci sò più geni HER2 / neu o livelli più alti di proteine HER2 / neu di u normale, u cancheru hè chjamatu HER2 / neu pusitivu. Stu tipu di cancheru di u senu pò cresce più rapidamente è hè più propensu à sparghje in altre parti di u corpu. U cancheru pò esse trattatu cù droghe chì dirigenu a proteina HER2 / neu, cum'è trastuzumab è pertuzumab.
- Prove Multigene: Prove in cui campioni di tessuti sò studiati per guardà l'attività di parechji geni in u stessu tempu. Queste prove ponu aiutà à prevede se u cancheru si sparghje in altre parti di u corpu o si ripresenta (torna).
Ci sò parechji tippi di testi multigene. I seguenti testi multigeni sò stati studiati in provi clinichi:
- Oncotipu DX: Stu test aiuta à prevede se u cancheru di u senu in fase iniziale chì hè positivo per u recettore di l' estrogeni è negativu per i nodi si diffonderà in altre parti di u corpu. Se u risicu chì u cancheru si sparghji hè altu, a chimioterapia pò esse data per abbassà u risicu.
- MammaPrint: Un test di laburatoriu induve l'attività di 70 geni diversi hè cunsiderata in u tessutu di u cancheru di u senu di e donne chì anu un cancru di senu invasivu in stadiu iniziale chì ùn si hè micca spargugliatu in i nodi linfatichi o s'hè spartu in 3 o menu nodi linfatichi. U livellu di attività di questi geni aiuta à prevede se u cancheru di u senu si sparghje in altre parti di u corpu o torna. Se u test mostra chì u risicu chì u cancheru si sparghji o ritorna hè altu, a chimioterapia pò esse data per abbassà u risicu.
Basatu annantu à sti testi, u cancheru di u senu hè descrittu cum'è unu di i tippi seguenti:
- Recettore di ormoni pusitivi (estrogeni è / o recettori di progesterone pusitivi) o recettori ormoni negativi (estrogeni è / o recettori di progesterone negativi).
- HER2 / neu pusitivu o HER2 / neu negativu.
- Triple negativu (receptore di estrogeni, receptore di progesterone, è HER2 / neu negativu).
Questa infurmazione aiuta u duttore à decide chì trattamenti funzioneranu megliu per u vostru cancheru.
Certi fattori influenzanu a prognosi (possibilità di recuperu) è e opzioni di trattamentu.
L'opzioni di prognosi è di trattamentu dipendenu di i seguenti:
- U stadiu di u cancheru (a dimensione di u tumore è se hè solu in u senu o s'hè spartu in linfonodi o in altri posti in u corpu).
- U tippu di cancheru di senu.
- U nivellu di u receptore di l'estrogenu è di u receptore di progesteronu in u tessulu tumorale.
- U nivellu di u fattore di crescita epidermica umana di u tippu 2 (HER2 / neu) in u tessutu tumorale.
- Sia chì u tissutu tumorale sia triplu negativu (cellule chì ùn anu micca recettori di estrogeni, recettori di progesterone, o alti livelli di HER2 / neu).
- Quantu hè veloce u tumore chì cresce.
- Quantu hè probabile chì u tumore si ripresenta (torna).
- L'età di una donna, a salute generale è u statu di a menopausa (sì una donna hà sempre periodi mestruali).
- Sia chì u cancheru sia statu appena diagnosticatu o sia ripresu (torna).
Stadi di Cancer di Mama
PUNTI CHIAVE
- Dopu chì u cancheru di u senu hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in u senu o in altre parti di u corpu.
- Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
- U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
- In u cancheru di u senu, u stadiu hè basatu nantu à a dimensione è a situazione di u tumore primariu, a diffusione di u cancheru in i nodi linfatichi vicini o in altre parti di u corpu, u gradu di u tumore, è sì certi biomarcatori sò presenti.
- U sistema TNM hè adupratu per discrive a dimensione di u tumore primariu è a diffusione di u cancheru in i linfonodi vicini o in altre parti di u corpu.
- Tumore (T). A dimensione è u locu di u tumore.
- Nodu Limfaticu (N). A dimensione è a lucazione di i nodi linfatichi induve u cancheru si hè sparghje.
- Metastasi (M). A diffusione di u cancheru in altre parte di u corpu.
- U sistema di classificazione hè adupratu per discrive quantu rapidità un tumore di u senu cresce è cresce.
- U test di biomarcatori hè adupratu per scopre se e cellule di u cancheru di u senu anu certi recettori.
- U sistema TNM, u sistema di classificazione è u statutu di biomarcatori sò cumbinati per scopre u stadiu di u cancheru di u senu.
- Parlate cù u vostru duttore per sapè quale hè a vostra tappa di u cancheru di u senu è cumu si usa per pianificà u megliu trattamentu per voi.
- U trattamentu di u cancheru di u senu dipende in parte da u stadiu di a malattia.
Dopu chì u cancheru di u senu hè statu diagnosticatu, i testi sò fatti per scopre se e cellule tumorali si sò sparse in u senu o in altre parti di u corpu.
U prucessu adupratu per sapè se u cancheru si hè spartu in u senu o in altre parte di u corpu hè chjamatu stadializazione. L'infurmazioni raccolte da u prucessu di messa in scena determinanu u stadiu di a malattia. Hè impurtante cunnosce a tappa per pianificà u trattamentu. I risultati di alcuni testi aduprati per diagnosticà u cancheru di u senu sò ancu aduprati per mette in scena a malattia. (Vede a sezione Informazione Generale.)
I seguenti testi è procedure ponu ancu esse aduprati in u prucessu di messa in scena:
- Biopsia di linfonodi sintineddi: a rimozione di u nòdulu linfaticu sintineddu durante a chirurgia. U linfonodu sintineddu hè u primu nòdulu linfaticu in un gruppu di nodi linfatichi per riceve u drenaje linfaticu da u tumore primariu. Hè u primu nodu linfaticu chì u cancheru hè prubabile di sparghje da u tumore primariu. Una sostanza radioattiva è / o una tintura turchina hè iniettata vicinu à u tumore. A sustanza o a tinta scorre attraversu i canali linfatichi versu i nodi linfatichi. U primu nodu linfaticu chì riceve a sustanza o a tintura hè cacciatu. Un patologu vede u tissutu sottu un microscopiu per circà e cellule cancerose. Se e cellule tumorali ùn sò micca truvate, pò esse micca necessariu di rimuovere più nodi linfatichi. A volte, un nòdulu linfaticu sintineddu si trova in più di un gruppu di nodi.
- Radiografia di u torace: Una radiografia di l'organi è l'osse in u pettu. Una radiografia hè un tipu di raghju d'energia chì pò passà per u corpu è nantu à u filmu, fendu una figura di e zone in u corpu.
- CT scan (CAT scan): Una procedura chì face una seria di immagini dettagliate di e zone in u corpu, prese da diversi anguli. E fiure sò fatte da un urdinatore ligatu à una macchina à raggi X. Un tintu pò esse iniettatu in una vena o ingullitu per aiutà l'organi o i tessuti à presentassi più chjaramente. Questa prucedura hè ancu chjamata tomografia computerizata, tomografia computerizata, o tomografia assiale computerizata.
- Scansione ossea: Una prucedura per verificà s'ellu ci sò cellule chì si dividenu rapidamente, cume e cellule tumorali, in l'ossu. Una quantità assai chjuca di materiale radioattivu hè injected in una vena è viaghja per u sangue. U materiale radioattivu si raccoglie in l'osse cù u cancheru è hè rilevatu da un scanner.
- Scansione PET (scansione tomografica à emissione di positroni): Una procedura per truvà cellule tumorali maligne in u corpu. Una piccula quantità di glucosiu radioattivu (zuccheru) hè iniettatu in una vena. U scanner PET gira intornu à u corpu è face una maghjina di induve u glucosu hè adupratu in u corpu. E cellule tumorali maligne si mostranu più luminose in u quadru perchè sò più attive è piglianu più glucosiu cà e cellule normali.
Ci hè trè modi chì u cancheru si sparghje in u corpu.
U cancheru pò sparghje in u tissutu, u sistema linfaticu è u sangue:
- Tissu. U cancheru si sparghje da induve hà cuminciatu crescendu in e zone vicine.
- Sistema limfaticu. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sistema linfaticu. U cancheru viaghja attraversu i vasi linfatichi in altre parti di u corpu.
- Sangue. U cancheru si sparghje da induve hè principiatu entrendu in u sangue. U cancheru viaghja attraversu i vini sanguini in altre parte di u corpu.
U cancheru pò sparghje da induve hà cuminciatu à altre parte di u corpu.
Quandu u cancheru si sparghje in un'altra parte di u corpu, si chjama metastasi. E cellule di u cancer si alluntananu da induve sò cuminciate (u tumore primariu) è viaghjanu per u sistema linfaticu o sangue.
- Sistema limfaticu. U cancheru entra in u sistema limfaticu, viaghja per i vasi linfatichi, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
- Sangue. U cancheru entra in u sangue, viaghja per i vini sanguini, è forma un tumore (tumore metastaticu) in un'altra parte di u corpu.
U tumore metastaticu hè u listessu tipu di cancheru cum'è u tumore primariu. Per esempiu, se u cancheru di u senu si sparghje à l'ossu, e cellule di u cancheru in l'ossu sò in realtà cellule di u cancheru di u senu. A malatia hè u cancheru di senu metastaticu, micca u cancheru di l'osse.
In u cancheru di u senu, u stadiu hè basatu nantu à a dimensione è a situazione di u tumore primariu, a diffusione di u cancheru in i nodi linfatichi vicini o in altre parti di u corpu, u gradu di u tumore, è sì certi biomarcatori sò presenti.
Per pianificà u megliu trattamentu è capisce u vostru pronosticu, hè impurtante cunnosce u stadiu di u cancheru di u senu.
Ci hè 3 tippi di gruppi di stadiu di cancru di senu:
- U Stage Prognosticu Clinicu hè adupratu prima per assignà un stadiu per tutti i pazienti basatu annantu à a storia di a salute, l'esame fisicu, i testi di imaging (se fattu), è e biopsie. U Stage Prognosticu Clinicu hè descrittu da u sistema TNM, u gradu tumorale è u statutu di biomarcatori (ER, PR, HER2). In a messa in scena clinica, a mammografia o l'ultrasu hè aduprata per verificà i linfonodi per segni di cancheru.
- U Stage Prognosticu Patologicu hè allora adupratu per i pazienti chì anu chirurgia cum'è u so primu trattamentu. U Stage Prognosticu Patologicu hè basatu annantu à tutte l'infurmazioni cliniche, u statutu di biomarcatori, è i risultati di i test di laboratorio da u tessutu di u senu è di i nodi linfatichi rimossi durante a chirurgia.
- U Stage Anatomicu hè basatu nantu à a dimensione è a diffusione di u cancheru cum'è descrittu da u sistema TNM. U Stage Anatomicu hè adupratu in parte di u mondu induve e prove di biomarcatori ùn sò micca dispunibili. Ùn hè micca adupratu in i Stati Uniti.
U sistema TNM hè adupratu per discrive a dimensione di u tumore primariu è a diffusione di u cancheru in i linfonodi vicini o in altre parti di u corpu. Per u cancheru di u senu, u sistema TNM descrive u tumore cusì:
Tumore (T). A dimensione è u locu di u tumore.

- TX: U tumore primariu ùn pò micca esse valutatu.
- T0: Nisun segnu di tumore primariu in u senu.
- Tis: Carcinoma in situ. Ci hè 2 tippi di carcinoma di u senu in situ:
- Tis (DCIS): DCIS hè una cundizione in cui e cellule anormali si trovanu in u rivestimentu di un canna mammaria. E cellule anormali ùn si sò sparse fora di u duttore in altri tessuti in u senu. In certi casi, DCIS pò diventà un cancheru di pettu invasivu chì hè capace di sparghje in altri tessuti. In questu mumentu, ùn ci hè manera di sapè chì lesioni ponu diventà invasive.
- Tis (malattia di Paget): A malattia di Paget di u capezzolu hè una cundizione in cui e cellule anormali si trovanu in e cellule di a pelle di u capezzolu è ponu sparghje in l'areola. Ùn hè micca messu in scena secondu u sistema TNM. Se a malattia di Paget È un cancheru di senu invasivu sò presenti, u sistema TNM hè adupratu per mette in scena u cancheru di senu invasivu.
- T1: U tumore hè 20 millimetri o più chjucu. Ci hè 4 sottotipi di tumore T1 secondu a dimensione di u tumore:
- T1mi: u tumore hè 1 millimetru o più chjucu.
- T1a: u tumore hè più grande di 1 millimetru ma micca più grande di 5 millimetri.
- T1b: u tumore hè più grande di 5 millimetri ma micca più grande di 10 millimetri.
- T1c: u tumore hè più grande di 10 millimetri ma micca più grande di 20 millimetri.
- T2: U tumore hè più grande di 20 millimetri ma micca più grande di 50 millimetri.
- T3: U tumore hè più grande di 50 millimetri.
- T4: U tumore hè descrittu cum'è unu di i seguenti:
- T4a: u tumore hè cresciutu in u muru di u torace.
- T4b: u tumore hè cresciutu in a pelle - un ulceru hè furmatu nantu à a superficia di a pelle nantu à u pettu, i picculi noduli tumorali si sò furmati in u stessu pettu cum'è u tumore primariu, è / o ci hè un gonfiore di a pelle nantu à u pettu .
- T4c: u tumore hè cresciutu in u muru di u torace è a pelle.
- T4d: cancheru inflamatoriu di u senu - un terzu o più di a pelle nantu à u pettu hè rossu è gonfiu (chjamatu peau d'orange).
Nodu Limfaticu (N). A dimensione è a lucazione di i nodi linfatichi induve u cancheru si hè sparghje.
Quandu i nodi linfatichi sò rimossi da chirurgia è studiati à u microscopiu da un patologu, a messa in scena patologica hè aduprata per discrive i nodi linfatichi. U stadiu patologicu di i nodi linfatichi hè descrittu sottu.
- NX: I linfonodi ùn ponu micca esse valutati.
- N0: Nisun segnu di cancheru in i linfonodi, o minusculi gruppi di cellule tumorali micca più grande di 0,2 millimetri in i linfonodi.
- N1: U cancer hè descrittu cum'è unu di i seguenti:
- N1mi: u cancheru si hè spartu à i linfonodi axillari (zona ascella) è hè più grande di 0,2 millimetri ma micca più grande di 2 millimetri.
- N1a: u cancheru si hè spartu à 1 à 3 nodi linfatichi axillari è u cancheru in almenu unu di i nodi linfatichi hè più grande di 2 millimetri.
- N1b: u cancheru si hè spartu in i nodi linfatichi vicinu à a sternale di u listessu latu di u corpu cum'è u tumore primariu, è u cancheru hè più grande di 0,2 millimetri è si trova cù a biopsia di i linfonodi sentinella. U cancheru ùn si trova micca in i nodi linfatichi axillari.
- N1c: u cancheru si hè spartu in 1 à 3 nodi linfatichi axillari è u cancheru in almenu unu di i nodi linfatichi hè più grande di 2 millimetri.
U cancheru si trova ancu da biopsia di linfonodi sintineddi in i nodi linfatichi vicinu à a sternula di u listessu latu di u corpu cum'è u tumore primariu.
- N2: U cancer hè descrittu cum'è unu di i seguenti:
- N2a: u cancheru si hè spartu in 4 à 9 nodi linfatichi axillari è u cancheru in almenu unu di i nodi linfatichi hè più grande di 2 millimetri.
- N2b: u cancheru si hè spartu in i linfonodi vicinu à u sternale è u cancheru si trova cù testi di imaging. U cancheru ùn si trova micca in i nodi linfatichi axillari da a biopsia di i nodi linfatici sentinella o da a dissezione di i nodi linfatichi.
- N3: U cancer hè descrittu cum'è unu di i seguenti:
- N3a: u cancheru si hè spartu in 10 o più nodi linfatichi axillari è u cancheru in almenu unu di i nodi linfatichi hè più grande di 2 millimetri, o u cancheru si hè spartu in i linfonodi sottu à a clavicula.
- N3b: u cancheru si hè spartu à 1 à 9 nodi linfatichi axillari è u cancheru in almenu unu di i nodi linfatichi hè più grande di 2 millimetri. U cancheru si hè ancu spartu in i nodi linfatichi vicinu à u sternale è u cancheru si trova cù testi di imaghjini;
- o
- u cancheru si hè spartu in 4 à 9 nodi linfatichi axillari è u cancheru in almenu unu di i nodi linfatichi hè più grande di 2 millimetri. U cancheru s'hè spartu ancu in i nodi linfatichi vicinu à a sternale di u listessu latu di u corpu cum'è u tumore primariu, è u cancheru hè più grande di 0,2 millimetri è si trova cù a biopsia di i linfonodi sentinella.
- N3c: u cancheru si hè spartu in i nodi linfatichi sopra a clavicula di u listessu latu di u corpu cum'è u tumore primariu.
Quandu i nodi linfatichi sò verificati aduprendu mammografia o ultrasuoni, si chjama staging clinicu. U stadiu clinicu di i nodi linfatichi ùn hè micca descrittu quì.
Metastasi (M). A diffusione di u cancheru in altre parte di u corpu.
- M0: Ùn ci hè segnu chì u cancheru s'hè spartu in altre parte di u corpu.
- M1: U cancheru si hè spartu in altre parte di u corpu, u più spessu l'osse, i pulmoni, u fegatu o u cervellu. Se u cancheru si hè spartu in nodi linfatichi distanti, u cancheru in i nodi linfatichi hè più grande di 0,2 millimetri. U cancheru hè chjamatu cancheru di senu metastaticu.
U sistema di classificazione hè adupratu per discrive quantu rapidità un tumore di u senu cresce è cresce.
U sistema di classificazione descrive un tumore basatu annantu à u modu anormale di e cellule tumorali è di u tissutu guardà sottu à un microscopiu è di a rapidità in cui e cellule tumorali crescenu è si diffondenu. E cellule cancerose di bassa qualità sembranu più cellule normali è tendenu à cresce è si sparghjenu più pianu chè e cellule cancerose di alta qualità. Per discrive quantu e cellule è u tessutu di u cancheru sò anormali, u patologu valuterà e trè caratteristiche seguenti:
- Quantu di u tissutu tumorale hà dotti nurmali normali.
- A dimensione è a forma di i nuclei in e cellule tumorali.
- Quante cellule divisive sò presenti, chì hè una misura di a velocità di e cellule tumorali chì crescenu è si dividenu.
Per ogni caratteristica, u patologu assigna un puntuu da 1 à 3; un puntuu di "1" significa chì e cellule è u tessutu tumorale s'assumiglianu u più à e cellule è tissuti normali, è un puntuu di "3" significa chì e cellule è u tessutu sembranu i più anormali. I punteggi per ogni caratteristica sò aghjuntu inseme per uttene un puntuu totale trà 3 è 9.
Trè gradi sò pussibuli:
- Puntuu tutale di 3 à 5: G1 (Grade bassu o ben differenziati).
- Puntuu tutale di 6 à 7: G2 (gradu Intermediu o moderatamente differenziatu).
- Puntuu tutale di 8 à 9: G3 (High grade o pocu diffirenziatu).
U test di biomarcatori hè adupratu per scopre se e cellule di u cancheru di u senu anu certi recettori.
Cellule mamarie sane, è alcune cellule di cancru di senu, anu recettori (biomarcatori) chì si attaccanu à l'ormoni estrogeni è progesterone. Questi ormoni sò necessarii per e cellule sane, è alcune cellule di u cancheru di u senu, per cresce è dividersi. Per verificà questi biomarcatori, campioni di tessuti chì cuntenenu cellule di u cancheru di u senu sò rimossi durante una biopsia o una chirurgia. I campioni sò testati in un laboratorio per vede se e cellule di u cancheru di u senu anu recettori di estrogeni o progesterone.
Un altru tipu di receptore (biomarcatore) chì si trova nantu à a superficia di tutte e cellule di u cancheru di u senu hè chjamatu HER2. I recettori HER2 sò necessarii per chì e cellule di u cancheru di u senu crescenu è si dividenu.
Per u cancheru di u senu, i test di biomarcatori includenu:
- Recettore di estrogeni (ER). Se e cellule di u cancheru di u senu anu recettori di estrogeni, e cellule di u cancheru sò chjamate ER pusitive (ER +). Se e cellule di u cancheru di u senu ùn anu micca recettori di estrogeni, e cellule di u cancheru sò chjamate ER negative (ER-).
- Recettore di progesterone (PR). Se e cellule di u cancheru di u senu anu recettori di progesterone, e cellule di u cancheru sò chjamate PR pusitive (PR +). Se e cellule di u cancheru di u senu ùn anu micca recettori di progesterone, e cellule di u cancheru sò chjamate PR negative (PR-).
- Recettore di fattore di crescita epidermica umanu di tippu 2 (HER2 / neu o HER2). Se e cellule di u cancheru di u senu anu più grande di e quantità normali di recettori HER2 nantu à a so superficie, e cellule di u cancheru sò chjamate HER2 positive (HER2 +). Se e cellule di u cancheru di u senu anu una quantità normale di HER2 nantu à a so superficie, e cellule di u cancheru sò chjamate HER2 negativu (HER2-). U cancheru di u senu HER2 + hè più propensu à cresce è si divide più rapidamente cà u cancheru di u senu HER2-.
A volte, e cellule di u cancheru di u senu saranu descritte cum'è triplu negativu o triplu pusitivu.
- Triple negativu. Se e cellule di u cancheru di u senu ùn anu micca recettori di estrogeni, recettori di progesterone, o una quantità più grande di a normale di recettori HER2, e cellule di u cancheru sò chjamate triple negative.
- Triple pusitivu. Se e cellule di u cancheru di u senu anu recettori di estrogeni, recettori di progesterone, è una quantità più grande di a normale di recettori HER2, e cellule di u cancheru sò chjamate triple pusitive.
Hè impurtante cunnosce u recettore di l'estrogeni, u recettore di progesterone, è u status di u recettore HER2 per sceglie u megliu trattamentu. Ci sò droghe chì ponu impedisce à i recettori di attaccassi à l'ormoni estrogeni è progesterone è impedisce a crescita di u cancheru. Altre droghe ponu esse aduprate per bluccà i recettori HER2 nantu à a superficia di e cellule di u cancheru di u senu è piantà u cancheru da cresce.
U sistema TNM, u sistema di classificazione è u statutu di biomarcatori sò cumbinati per scopre u stadiu di u cancheru di u senu.
Eccu 3 esempii chì cumbinanu u sistema TNM, u sistema di classificazione, è u statutu di biomarcatore per scopre u stadiu di u cancheru di u senu Prognosticu Patologicu per una donna chì u primu trattamentu hè stata chirurgia:
Se a dimensione di u tumore hè di 30 millimetri (T2), ùn si hè diffusa in i linfonodi vicini (N0), ùn si hè diffusa in parti luntane di u corpu (M0), è hè:
- Grade 1
- HER2 +
- ER-
- PR-
U cancheru hè u stadiu IIA.
Se a dimensione di u tumore hè di 53 millimetri (T3), si hè sparta in 4 à 9 nodi linfatichi axilari (N2), ùn si hè micca sparta in altre parti di u corpu (M0), è hè:
- Grade 2
- HER2 +
- ER +
- PR-
U tumore hè u stadiu IIIA.
Se a dimensione di u tumore hè di 65 millimetri (T3), si hè diffusa in 3 nodi linfatichi axillari (N1a), si hè diffusa in i pulmoni (M1), è hè:
- Grade 1
- HER2 +
- ER-
- PR-
U cancheru hè u stadiu IV (cancheru di senu metastaticu).
Parlate cù u vostru duttore per sapè quale hè a vostra tappa di u cancheru di u senu è cumu si usa per pianificà u megliu trattamentu per voi.
Dopu a chirurgia, u vostru duttore riceverà un rapportu di patologia chì descrive a dimensione è a posizione di u tumore primariu, a diffusione di u cancheru in i nodi linfatici vicini, u gradu di u tumore, è se certi biomarcatori sò presenti. U rapportu di patologia è altri risultati di test sò usati per determinà a vostra tappa di cancru di senu.
Probabilmente avete parechje dumande. Chiedi à u vostru duttore di spiegà cumu a messa in scena hè aduprata per decide di e migliori opzioni per trattà u vostru cancheru è se ci sò prove cliniche chì puderianu esse adatte per voi.
U trattamentu di u cancheru di u senu dipende in parte da u stadiu di a malattia.
Per e opzioni di trattamentu di u carcinoma duttale in situ (DCIS), vedi Carcinoma duttale in situ.
Per l'opzioni di trattamentu per u stadiu I, stadiu II, stadiu IIIA, è stadiu operabile IIIC cancru di u senu, vedi Cancer di senu precoce, localizatu o operabile.
Per l'opzioni di trattamentu per u stadiu IIIB, u stadiu IIIC inoperabile è u cancheru di u senu infiammatoriu, vedi Cancer di senu Avanzatu Locale o Inflammatoriu.
Per l'opzioni di trattamentu per u cancheru chì hà ripresentatu vicinu à l'area induve hè statu primu furmatu, vedi Cancer di Mama Locoregionale Ricorrente
Per l'opzioni di trattamentu per u stadiu IV (metastaticu) u cancheru di u senu o di u cancheru di u senu chì hè ricurdatu in altre parti di u corpu, vedi Cancer di senu Metastatic.
Cancer Inflamatoriu di u Senu
In u cancheru inflamatoriu di u senu, u cancheru si hè spartu in a pelle di u pettu è u pettu pare rossu è gonfiu è si sente caldu. U rossu è u calore si producenu perchè e cellule cancerose bloccanu i vasi linfatichi in a pelle. A pelle di u pettu pò ancu vede l'aspettu dimpled chjamatu peau d'orange (cum'è a pelle di un aranciu). Ùn ci pò micca esse groppi in u senu chì si ponu sente. U cancheru inflamatoriu di u senu pò esse stadiu IIIB, stadiu IIIC, o stadiu IV.
Cancer di senu ricurrente
U cancheru di u senu recurrente hè u cancheru chì hà ripresu (torna) dopu ch'ellu hè statu trattatu. U cancheru pò rientre in u senu, in a pelle di u senu, in u muru di u torace, o in i linfonodi vicini.
Panoramica di l'Opzione di Trattamentu
PUNTI CHIAVE
- Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i malati cun cancheru di u senu.
- Sei tippi di trattamentu standard sò aduprati:
- Chirurgia
- Radioterapia
- Chimioterapia
- Terapia ormonale
- Terapia mirata
- Immunoterapia
- Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
- U trattamentu per u cancheru di u senu pò causà effetti collaterali.
- I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
- I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
- E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Ci sò sfarenti tippi di trattamentu per i malati cun cancheru di u senu.
Diversi tipi di trattamentu sò dispunibuli per i pazienti cun cancru di senu. Alcuni trattamenti sò standard (u trattamentu adupratu attualmente), è alcuni sò testati in prove cliniche. Un prucessu clinicu di trattamentu hè un studiu di ricerca destinatu à aiutà à migliurà i trattamenti attuali o uttene informazioni nantu à novi trattamenti per i pazienti cun cancru. Quandu i prucessi clinichi mostranu chì un novu trattamentu hè megliu cà u trattamentu standard, u novu trattamentu pò diventà u trattamentu standard. I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu. Alcuni prucessi clinichi sò aperti solu à i pazienti chì ùn anu micca iniziatu u trattamentu.
Sei tippi di trattamentu standard sò aduprati:
Chirurgia
A maiò parte di i pazienti cun cancheru di u senu anu chirurgia per eliminà u cancheru.
A biopsia di u nòdulu linfaticu sintineddu hè a rimuzione di u nòdulu linfàticu sintineddu durante a cirurgia. U linfonodu sintineddu hè u primu nòdulu linfaticu in un gruppu di nodi linfatichi per riceve u drenaje linfaticu da u tumore primariu. Hè u primu nodu linfaticu chì u cancheru hè prubabile di sparghje da u tumore primariu. Una sostanza radioattiva è / o una tintura turchina hè iniettata vicinu à u tumore. A sustanza o a tinta scorre attraversu i canali linfatichi versu i nodi linfatichi. U primu nodu linfaticu chì riceve a sustanza o a tintura hè cacciatu. Un patologu vede u tessutu sottu un microscopiu per circà e cellule cancerose. Se e cellule tumorali ùn sò micca truvate, pò esse micca necessariu di rimuovere più nodi linfatichi. A volte, un nòdulu linfaticu sintineddu si trova in più di un gruppu di nodi. Dopu a biopsia di u nòdulu linfaticu sintineddu, u chirurgu caccia u tumore aduprendu una chirurgia di cunservazione di pettu o mastectomia. Se e cellule cancerose sò state trovate, più nodi linfatichi saranu rimossi cù una incisione separata. Questu hè chjamatu una dissezione di i linfonodi.
Tipi di chirurgia includenu i seguenti:
- A chirurgia di cunservazione di u senu hè un'operazione per caccià u cancheru è qualchì tessutu nurmale intornu, ma micca u senu stessu. Una parte di u rivestimentu di u muru di u torace pò ancu esse rimossa se u cancheru hè vicinu ad ellu. Stu tipu di chirurgia pò ancu esse chjamatu lumpectomia, mastectomia parziale, mastectomia segmentaria, quadrantectomia, o chirurgia di risparmiu di senu.
- Mastectomia tutale: Chirurgia per caccià tuttu u senu chì hà u cancheru. Questa prucedura hè ancu chjamata mastectomia simplice. Alcuni di i nodi linfatichi sottu u bracciu ponu esse rimossi è verificati per u cancheru. Questu pò esse fattu à tempu à a chirurgia di u senu o dopu. Questu hè fattu per una incisione separata.
- Mastectomia radicale mudificata: Chirurgia per caccià tuttu u pettu chì hà u cancheru, parechji di i nodi linfatichi sottu à u bracciu, u rivestimentu sopra i musculi di u torace, è qualchì volta, una parte di i musculi di a parete toracica.
A chimioterapia pò esse data prima di a chirurgia per rimuovere u tumore. Quandu hè datu prima di a chirurgia, a chimioterapia riduce u tumore è riduce a quantità di tessuti chì deve esse rimossa durante a chirurgia. U trattamentu datu prima di a chirurgia hè chjamatu terapia preoperatoria o terapia neoadiuvante.
Dopu chì u duttore abbia eliminatu tuttu u cancheru chì si pò vede à u mumentu di a chirurgia, alcuni pazienti ponu riceve radioterapia, chimioterapia, terapia mirata, o terapia ormonale dopu a chirurgia, per uccidere tutte e cellule tumorali chì restanu. U trattamentu datu dopu a chirurgia, per abbassà u risicu chì u cancheru tornerà, hè chjamatu terapia postoperatoria o terapia adiuvante.
Se un paziente hà da fà una mastectomia, a ricustruzzione di u senu (chirurgia per ricustruisce a forma di un senu dopu una mastectomia) pò esse cunsiderata. A ricustruzzione di u senu pò esse fatta à u mumentu di a mastectomia o à qualchì tempu dopu. U pettu ricustruitu pò esse fattu cù u tissutu di u paziente (micca di u senu) o aduprendu impianti pieni di salina o gel di silicone. Prima chì a decisione di uttene un impiantamentu sia presa, i pazienti ponu chjamà u Centru per Dispositivi è Salute Radiologica di l'Alimentazione è Drug Administration (FDA) à 1-888-INFO-FDA (1-888-463-6332) o visitate u situ di a FDA per più infurmazione nantu à l'implanti mamarii.
Radioterapia
A radioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì utilizza raggi X ad alta energia o altri tippi di radiazioni per uccidere e cellule tumorali o impedisceli di cresce. Ci hè dui tippi di radioterapia:
- A radioterapia esterna utilizza una macchina fora di u corpu per invià radiazioni versu u cancheru.
- A radioterapia interna utilizza una sustanza radioattiva sigillata in aghi, semi, fili, o cateteri chì sò posti direttamente in o vicinu à u cancheru.
U modu in cui si dà a radioterapia dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu. A radioterapia esterna hè aduprata per trattà u cancheru di u senu. A radioterapia interna cù strontiu-89 (un radionuclide) hè aduprata per alleviare u dolore osseu causatu da u cancheru di u senu chì si hè spartu in l'osse. Strontium-89 hè injected in una vena è viaghja à a superficia di l'ossi. A radiazione hè liberata è uccide e cellule cancerose in l'osse.
Chimioterapia
A chimioterapia hè un trattamentu di u cancheru chì usa droghe per fermà a crescita di e cellule tumorali, sia uccidendu e cellule, sia impedendole di dividerle. Quandu a chimioterapia hè presa da a bocca o iniettata in una vena o un musculu, e droghe entranu in u sangue è ponu ghjunghje in e cellule cancerose in tuttu u corpu (chimioterapia sistemica). Quandu a chimioterapia hè posta direttamente in u fluidu cerebrospinale, un organu, o una cavità di u corpu cum'è l'addome, e droghe affettanu principalmente e cellule tumorali in quelle zone (chimioterapia righjunale).
A manera chì a chimioterapia hè data dipende da u tippu è u stadiu di u cancheru trattatu. A chimioterapia sistemica hè aduprata in u trattamentu di u cancheru di u senu.
Vede Drugs Approved for Cancer of Breast per più infurmazione.
Terapia ormonale
A terapia ormonale hè un trattamentu di u cancheru chì elimina l'ormoni o blocca a so azzione è impedisce à e cellule tumorali di cresce. L'ormoni sò sostanze fatte da ghiandole in u corpu è circulate in u sangue. Alcuni ormoni ponu fà cresce certi cancri. Se i testi mostranu chì e cellule tumorali anu posti induve l'ormoni ponu attaccà (recettori), droghe, chirurgia, o radioterapia sò aduprate per riduce a produzzione di ormoni o impedisceli di travaglià. L'ormone estrogenu, chì face cresce alcuni cancri di senu, hè fattu principalmente da l'ovari. U trattamentu per impedisce l'ovari di fà l'estrogenu hè chjamatu ablazione ovarica.
A terapia ormonale cun tamoxifen hè spessu data à i pazienti cun cancru di senu localizatu precoce chì pò esse eliminatu da chirurgia è à quelli cun cancru di senu metastaticu (cancru chì si hè spartu in altre parti di u corpu). A terapia ormonale cun tamoxifene o estrogeni pò agisce nantu à e cellule di tuttu u corpu è pò aumentà a probabilità di sviluppà cancru endometriale. E donne chì piglianu tamoxifenu duverianu avè un esame pelvicu ogni annu per circà qualsiasi segnu di cancheru. Ogni sanguinamentu vaginale, eccettu da sanguinamentu menstruale, deve esse segnalatu à un duttore u più prestu pussibule.
A terapia ormonale cun un agonista di ormoni luteinizanti chì liberanu ormoni (LHRH) hè data à alcune donne premenopausali chì sò state appena diagnosticate cun recettore ormonale cancru di senu pusitivu. L'agonisti LHRH diminuiscenu l'estrogenu è a progesterona di u corpu.
A terapia ormonale cun un inibitore di aromatasi hè data à alcune donne in postmenopausa chì anu un cancru di pettu positivu per u recettore ormonale. Inibitori di aromatasi diminuinu l'estrogenu di u corpu bluccendu un enzima chjamatu aromatasi da trasformà l'androgenu in estrogeni. Anastrozole, letrozole è exemestane sò tippi di inibitori di aromatasi.
Per u trattamentu di u cancheru di u senu lucalizatu precoce chì pò esse eliminatu da chirurgia, certi inibitori di l'aromatasi ponu esse aduprati cum'è terapia adiuvante invece di tamoxifene o dopu à 2 à 3 anni di usu tamoxifen. Per u trattamentu di u cancheru di u senu metastaticu, l'inibitori di l'aromatasi sò testati in provi clinichi per paragunalli cù a terapia ormonale cù tamoxifene.
In e donne cù u cancheru di u senu pusitivu per u receptore ormonale, almenu 5 anni di terapia ormonale adiuvante riduce u risicu chì u cancheru riprisenta (torna).
Altri tippi di terapia ormonale includenu acetatu di megestrol o terapia anti-estrogeni cum'è fulvestrant.
Vede Drugs Approved for Cancer of Breast per più infurmazione.
Terapia mirata
A terapia mirata hè un tipu di trattamentu chì usa droghe o altre sostanze per identificà è attaccà e cellule tumorali specifiche senza dannà e cellule normali. Anticorpi monoclonali, inibitori di tirosina chinasi, inibitori di kinasi ciclin-dipendenti, target di mammiferi di inibitori di rapamicina (mTOR), è inibitori PARP sò tippi di terapie mirate usate in u trattamentu di u cancheru di senu.
A terapia di anticorpi monoclonali hè un trattamentu di u cancer chì utilizza anticorpi fatti in laburatoriu, da un unicu tipu di cellula di u sistema immunitariu. Sti anticorpi ponu identificà e sostanze nant'à e cellule cancerose o e sostanze normali chì ponu aiutà e cellule tumorali à cresce. L'anticorpi s'attaccanu à e sostanze è uccidenu e cellule cancerose, blocanu a so crescita, o impediscenu di sparghjesi. L'anticorpi monoclonali sò dati per infuzione. Puderanu esse aduprati solu o per purtà droghe, tossine, o materiale radioattivu direttamente à e cellule tumorali. L'anticorpi monoclonali ponu esse aduprati in combinazione cù a chimioterapia cum'è terapia adiuvante.
Tipi di terapia di anticorpi monoclonali includenu i seguenti:
- Trastuzumab hè un anticorpu monoclonale chì blocca l'effetti di a proteina fattore di crescita HER2, chì invia segnali di crescita à e cellule di u cancheru di u senu. Pò esse adupratu cù altre terapie per trattà u cancheru di senu pusitivu HER2.
- Pertuzumab hè un anticorpu monoclonale chì pò esse cumbinatu cù trastuzumab è chimioterapia per trattà u cancheru di u senu. Pò esse adupratu per trattà certi pazienti cun cancru di senu pusitivu HER2 chì hà metastasizatu (diffusu in altre parte di u corpu). Pò esse ancu adupratu cum'è terapia neoadiuvante in pazienti cun cancheru di senu lucale avanzatu, infiammatorio o in primu stadiu. Pò esse ancu adupratu cum'è terapia adiuvante in certi pazienti cun cancru di pettu HER2 pusitivu in primu stadiu.
- Ado-trastuzumab emtansine hè un anticorpu monoclonale ligatu à una droga anticancerosa. Questu hè chjamatu cunghjuntu anticorpu-droga. Hè adupratu per trattà u cancheru di u senu HER2 pusitivu chì si hè spartu in altre parte di u corpu o ricurrente (torna). Hè ancu adupratu cum'è terapia adiuvante per trattà u cancheru di senu HER2 pusitivu in i pazienti chì anu una malattia residua dopu a chirurgia.
- Sacituzumab govitecan hè un anticorpu monoclonale chì porta una droga anticancerosa à u tumore. Questu hè chjamatu cunghjuntu anticorpu-droga. Hè studiatu per trattà e donne cù u cancheru di senu triplu negativu chì anu ricevutu almenu dui regimi di chimioterapia precedenti.
L'inibitori di tirosina chinasi sò farmaci di terapia mirati chì bloccanu i segnali necessarii per cresce i tumori. Inibitori di tirosina chinasi ponu esse aduprati cù altre droghe anticancerose cum'è terapia adiuvante. Inibitori di tirosina chinasi includenu i seguenti:
- Lapatinib hè un inibitore di tirosina chinasi chì blocca l'effetti di a proteina HER2 è di altre proteine in e cellule tumorali. Pò esse adupratu cù altre droghe per trattà i pazienti cun cancru di senu HER2 pusitivu chì hà progressu dopu u trattamentu cù trastuzumab.
- Neratinib hè un inibitore di tirosina chinasi chì blocca l'effetti di a proteina HER2 è di altre proteine in e cellule tumorali. Pò esse adupratu per trattà i pazienti cun cancru di senu HER2 pusitivu in fase iniziale dopu u trattamentu cù trastuzumab.
Inibitori di kinasi dipendenti da ciclina sò droghe di terapia mirate chì bloccanu e proteine chjamate chinasi dipendenti da ciclina, chì causanu a crescita di e cellule tumorali. Inibitori di kinasi dipendenti da ciclina includenu i seguenti:
- Palbociclib hè un inibitore di chinasi dipendente da ciclina adupratu cù a droga letrozole per trattà u cancheru di u senu chì hè positivu per u receptore di l'estrogeni è negativu HER2 è chì si hè spartu in altre parti di u corpu. Hè adupratu in donne in postmenopausa chì u cancheru ùn hè statu trattatu cù terapia ormonale. Palbociclib pò ancu esse adupratu cù fulvestrant in donne chì a so malattia hà aggravatu dopu u trattamentu cù a terapia ormonale.
- Ribociclib hè un inibitore di kinasi dipendente da ciclina adupratu cù letrozole per trattà u cancheru di u senu chì hè receptore ormonale pusitivu è HER2 negativu è hè tornatu o diffusu in altre parti di u corpu. Hè adupratu in donne in postmenopausa chì u cancheru ùn hè statu trattatu cù terapia ormonale. Hè ancu adupratu cù fulvestrant in donne in postmenopausa cun recettore ormonale pusitivu è cancru di senu HER2 negativu chì si hè spartu in altre parte di u corpu o hè ripresu. Hè ancu adupratu in donne premenopausali cun recettore ormonale pusitivu è cancru di senu HER2 negativu chì si hè spartu in altre parte di u corpu o hè ripresu.
- Abemaciclib hè un inibitore di kinasi dipendente da ciclina adupratu per trattà u recettore ormonale pusitivu è u cancheru di senu HER2 negativu chì hè avanzatu o si hè spartu in altre parte di u corpu. Pò esse adupratu solu o cù altre droghe.
- Alpelisib hè un inibitore di kinase dipendente da cylin adupratu cù u medicamentu fulvestrant per trattà u recettore ormonale pusitivu è HER2 negativu di u cancheru di u senu chì hà un certu cambiamentu di geni è hè avanzatu o si hè spartu in altre parte di u corpu. Hè adupratu in donne in postmenopausa chì u cancheru di u senu hà aggravatu durante o dopu u trattamentu cù a terapia ormonale.
U target di mammiferi di l'inibitori di rapamicina (mTOR) blocca una proteina chjamata mTOR, chì pò impedisce a crescita di e cellule tumorali è impedisce a crescita di novi vasi sanguini chì i tumori anu da cresce. Inibitori mTOR includenu i seguenti:
- Everolimus hè un inibitore mTOR adupratu in donne in postmenopausa cun cancru di senu pusitivu di receptore ormonale avanzatu chì hè ancu HER2 negativu è ùn hè micca miglioratu cù altri trattamenti.
Inibitori PARP sò un tipu di terapia mirata chì blocca a riparazione di l'ADN è pò causà a morte di e cellule cancerose. Inibitori PARP includenu i seguenti:
- Olaparib hè un inibitore PARP adupratu per trattà i pazienti cù mutazioni in u genu BRCA1 o BRCA2 è u cancheru di senu negativu HER2 chì si hè spartu in altre parte di u corpu. A terapia di l'inibitore PARP hè studiata per u trattamentu di i pazienti cun cancru di senu triplu negativu.
- Talazoparib hè un inibitore PARP adupratu per curà i pazienti cun mutazioni in i geni BRCA1 o BRCA2 è u cancheru di senu negativu HER2 chì hè lucalmente avanzatu o si hè spartu in altre parte di u corpu.
Vede Drugs Approved for Cancer of Breast per più infurmazione.
Immunoterapia
L'immunoterapia hè un trattamentu chì utilizza u sistema immune di u paziente per luttà contr'à u cancheru. E sostanze fatte da u corpu o fatte in un laburatoriu sò aduprate per rinfurzà, dirige o ristabilisce e difese naturali di u corpu contr'à u cancheru. Stu tipu di trattamentu di u cancer hè ancu chjamatu bioterapia o terapia biologica.
Ci sò sfarenti tippi di immunoterapia:
- Terapia di inibitori di punti di cuntrollu immuni: PD-1 hè una proteina nantu à a superficia di e cellule T chì aiuta à mantene e risposte immune di u corpu. Quandu PD-1 attacca à un'altra proteina chjamata PDL-1 nantu à una cellula cancerosa, ferma a cellula T da uccidere a cellula cancerosa. Inibitori PD-1 si attaccanu à PDL-1 è permettenu à e cellule T di uccidere e cellule tumorali. Atezolizumab hè un inhibitore PD-1 adupratu per trattà u cancheru di u senu chì si hè spartu in altre parte di u corpu.

Novi tipi di trattamentu sò testati in prove cliniche.
L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi sò dispunibili da u situ web di NCI.
U trattamentu per u cancheru di u senu pò causà effetti collaterali.
Per infurmazione nantu à l'effetti secundarii chì cumincianu durante u trattamentu per u cancheru, vedi a nostra pagina Effetti secondari.
Alcuni trattamenti per u cancheru di u senu ponu causà effetti collaterali chì continuanu o apparsu mesi o anni dopu a fine di u trattamentu. Quessi sò chjamati effetti tardi.
L'effetti tardi di a radioterapia ùn sò micca cumuni, ma ponu include:
- Inflammazione di u pulmone dopu a radioterapia à u senu, soprattuttu quandu a chimioterapia hè data in u stessu tempu.
- Linfedema di u bracciu, soprattuttu quandu a radioterapia hè data dopu a dissezione di i linfonodi.
- In e donne di menu di 45 anni chì ricevenu radioterapia à u muru di u torace dopu a mastectomia, ci pò esse un risicu più elevatu di sviluppà cancru di senu in l'altru senu.
L'effetti tardi di a chimioterapia dipendenu da e droghe aduprate, ma ponu include:
- Fallimentu di u core.
- Coaguli di sangue.
- Menopause prematura.
- Secondu cancheru, cum'è a leucemia.
L'effetti tardi di a terapia mirata cù trastuzumab, lapatinib o pertuzumab ponu include:
- Prublemi cardiaci cum'è insufficienza cardiaca.
I pazienti ponu vulè pensà à participà à un prucessu clinicu.
Per certi pazienti, participà à un prucessu clinicu pò esse a megliu scelta di trattamentu. E prove cliniche facenu parte di u prucessu di ricerca di u cancheru. E prove cliniche sò fatte per scopre se i novi trattamenti per u cancer sò sicuri è efficaci o megliu cà u trattamentu standard.
Parechji di i trattamenti standard d'oghje per u cancheru sò basati nantu à provi clinichi precedenti. I pazienti chì participanu à un prucessu clinicu ponu riceve u trattamentu standard o esse trà i primi à riceve un novu trattamentu.
I pazienti chì participanu à e prove cliniche aiutanu ancu à migliurà u modu in cui u cancheru serà trattatu in u futuru. Ancu quandu i prucessi clinichi ùn portanu micca à novi trattamenti efficaci, spessu rispondenu à dumande impurtanti è aiutanu à fà avanzà a ricerca.
I pazienti ponu entrà in prove cliniche prima, durante o dopu avè principiatu u so trattamentu per u cancer.
Alcuni provi clinichi includenu solu pazienti chì ùn anu ancu ricevutu trattamentu. Altri prucessi testanu trattamenti per i pazienti chì u cancheru ùn hè micca miglioratu. Ci sò ancu prucessi clinichi chì testanu novi modi per impedisce u cancheru di ricurrenza (di ritornu) o di riduce l'effetti secundarii di u trattamentu di u cancheru.
E prove cliniche sò in corso in parechje parti di u paese. L'infurmazioni nantu à i prucessi clinichi supportati da NCI ponu esse truvati nantu à a pagina web di ricerca di prucessi clinichi di NCI. E prove cliniche supportate da altre urganizazioni ponu esse truvate nantu à u situ ClinicalTrials.gov.
E prove di seguitu ponu esse necessarie.
Alcune di e prove chì sò state fatte per diagnosticà u cancheru o per scopre u stadiu di u cancheru ponu esse ripetute. Alcuni test saranu ripetuti per vede cumu funziona u trattamentu. E decisioni nantu à se continuà, cambià o fermà u trattamentu ponu esse basate annantu à i risultati di sti test.
Alcune di e prove continueranu à esse fatte di tantu in tantu dopu a fine di u trattamentu. I risultati di sti testi ponu dimostrà se a vostra situazione hè cambiata o se u cancheru hà ripresu (torna). Queste prove sò qualchì volta chjamate test di seguitu o check-up.
Opzioni di Trattamentu per u Cancer di Senu
In Questa Sezione
- Cancer di senu precoce, localizatu o operabile
- Localmente Avanzatu o Càncer di Mama Inflammatoriu
- Cancer di Mama Locu Regiunale
- Cancer di senu metastaticu
Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.
Cancer di senu precoce, localizatu o operabile
U trattamentu di u cancheru di u senu precoce, lucalizatu o operabile pò cumprende i seguenti:
Chirurgia
- Chirurgia di cunservazione di senu è biopsia di linfonodi sintineddi. Se u cancheru si trova in i nodi linfatichi, una dissezione di i nodi linfatichi pò esse fatta.
- Mastectomia radicale mudificata. A chirurgia di ricustruzzione di u senu pò ancu esse fatta.
Radioterapia postoperatoria
Per e donne chì anu avutu una chirurgia di cunservazione di senu, a radioterapia hè data à tuttu u senu per diminuisce a probabilità chì u cancheru tornerà. A radioterapia pò ancu esse data à i linfonodi in a zona.
Per e donne chì anu avutu una mastectomia radicale modificata, a radioterapia pò esse data per diminuisce a probabilità chì u cancheru tornerà se una di e cose seguenti hè vera:
- U cancheru hè statu trovu in 4 o più linfonodi.
- U cancheru si era spartu in tissutu intornu à i nodi linfatichi.
- U tumore era grande.
- Ci hè un tumore vicinu o restante in u tessutu vicinu à i bordi di induve u tumore hè statu cacciatu.
Terapia sistemica postoperatoria
A terapia sistemica hè l'usu di droghe chì ponu entra in u sangue è ghjunghje à e cellule cancerose in tuttu u corpu. A terapia sistemica postoperatoria hè data per riduce a probabilità chì u cancheru tornerà dopu a chirurgia per rimuovere u tumore.
A terapia sistemica postoperatoria hè data secondu se:
- U tumore hè un receptore ormonale negativu o pusitivu.
- U tumore hè HER2 / neu negativu o pusitivu.
- U tumore hè negativu per u receptore ormonale è negativu HER2 / neu (triplu negativu).
- A dimensione di u tumore.
In e donne in premenopausa cù tumori positivi per u receptore ormonale, ùn pò esse necessariu più trattamentu o a terapia postoperatoria pò include:
- Terapia tamoxifen cù o senza chimioterapia.
- Terapia tamoxifen è trattamentu per fermà o diminuisce quantu estrogenu hè fattu da l'ovari. A terapia farmacologica, a chirurgia per rimuovere l'ovari, o a radioterapia à l'ovari pò esse aduprata.
- Terapia è trattamentu inibitori di aromatasi per fermà o diminuisce quantu estrogenu hè fattu da l'ovari. A terapia farmacologica, a chirurgia per rimuovere l'ovari, o a radioterapia à l'ovari pò esse aduprata.
In e donne in menopausa cù tumori positivi per u receptore ormonale, ùn pò esse necessariu più trattamentu o a terapia postoperatoria pò include:
- Terapia di inibitore di aromatasi cù o senza chimioterapia.
- Tamoxifenu seguitatu da terapia inibitore di aromatasi, cù o senza chemioterapia.
In e donne cù tumori negativi di u receptore ormonale, ùn pò esse necessariu più trattamentu o a terapia postoperatoria pò include:
- Chimioterapia.
In e donne cù tumuri HER2 / neu negativi, a terapia postoperatoria pò include:
- Chimioterapia.
In e donne cù picculi tumori HER2 / neu pusitivi, è senza cancheru in i linfonodi, ùn pò esse necessariu più trattamentu. Se ci hè un cancheru in i nodi linfatichi, o u tumore hè grande, a terapia postoperatoria pò include:
- Chimioterapia è terapia mirata (trastuzumab).
- Terapia ormunale, cume tamoxifen o terapia inibitore di aromatasi, per tumori chì sò ancu recettori ormoni pusitivi.
- Terapia cunjugata anticorpi-droga cun ado-trastuzumab emtansine.
In e donne cun tumore chjucu, receptore ormonale negativu è tumuri HER2 / neu negativi (triplu negativu) è senza cancru in i nodi linfatichi, ùn pò esse necessariu più trattamentu. Se ci hè un cancheru in i nodi linfatichi o u tumore hè grande, a terapia postoperatoria pò include:
- Chimioterapia.
- Radioterapia.
- Un prucessu clinicu di un novu regime di chimioterapia.
- Un prucessu clinicu di terapia inibitore PARP.
Terapia sistemica preoperatoria
A terapia sistemica hè l'usu di droghe chì ponu entra in u sangue è ghjunghje à e cellule cancerose in tuttu u corpu. A terapia sistemica preoperatoria hè data per riduce u tumore prima di a chirurgia.
In donne in postmenopausa cun tumori positivi per u receptore ormonale, a terapia preoperatoria pò include:
- Chimioterapia.
- Terapia ormonale, cume tamoxifen o terapia inibitore di aromatasi, per e donne chì ùn ponu micca avè chimioterapia.
In e donne in premenopausa cù tumori positivi per u receptore ormonale, a terapia preoperatoria pò include:
- Un prucessu clinicu di terapia ormonale, cume tamoxifen o terapia inibitore di aromatasi.
In e donne cù tumori HER2 / neu pusitivi, a terapia preoperatoria pò include:
- Chimioterapia è terapia mirata (trastuzumab).
- Terapia mirata (pertuzumab).
In e donne cù tumuri HER2 / neu negativi o triplici tumori negativi, a terapia preoperatoria pò include:
- Chimioterapia.
- Un prucessu clinicu di un novu regime di chimioterapia.
- Un prucessu clinicu di a terapia d'anticorpi monoclonali.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Localmente Avanzatu o Càncer di Mama Inflammatoriu
U trattamentu di u cancheru di u senu lucale avanzatu o infiammatoriu hè una cumbinazione di terapie chì ponu include i seguenti:
- Chirurgia (chirurgia di cunservazione di pettu o mastectomia tutale) cù dissezione di i linfonodi.
- Chimioterapia prima è / o dopu a cirurgia.
- Radioterapia dopu a chirurgia.
- Terapia ormonale dopu a chirurgia per tumori chì sò receptori di estrogeni pusitivi o recettori di estrogeni scunnisciuti.
- Pruvenzi clinichi chì testanu novi farmaci anticanceru, nuove combinazioni di farmaci, è novi modi di dà trattamentu.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Cancer di Mama Locu Regiunale
U trattamentu di u cancheru di u senu recurrente locoregionale (cancru chì hè tornatu dopu u trattamentu in u senu, in u muru di u torace, o in i nodi linfatichi vicini), pò cumprende i seguenti:
- Chimioterapia.
- Terapia ormonale per i tumori chì sò positivi per u recettore ormonale.
- Radioterapia.
- Chirurgia.
- Terapia mirata (trastuzumab).
- Una prova clinica di un novu trattamentu.
Vede a sezione Metastatic Cancer Cancer per informazioni nantu à e opzioni di trattamentu per u cancheru di u senu chì si hè sparghje in parti di u corpu fora di u senu, di a parete di u torace, o di i linfonodi vicini.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Cancer di senu metastaticu
L'opzioni di trattamentu per u cancheru di u senu metastaticu (cancheru chì si hè spartu in parti distanti di u corpu) pò include:
Terapia ormonale
In e donne in postmenopausa chì sò state appena diagnosticate cun cancru di senu metastaticu chì hè positivu per u recettore ormonale o se u status di recettore ormonale ùn hè micca cunnisciutu, u trattamentu pò include:
- Terapia tamoxifen.
- Terapia di inibitore di aromatasi (anastrozole, letrozole, o exemestane). A volte, a terapia di inibitore di kinasi dipendente da ciclina (palbociclib, ribociclib, abemaciclib, o alpelisib) hè ancu data.
In e donne in premenopausa chì sò state appena diagnosticate cun cancru di senu metastaticu chì hè pusitivu per u receptore ormonale, u trattamentu pò include:
- Tamoxifen, un agonistu LHRH, o dui.
- Terapia di l'inibitore di chinasi dipendente da ciclina (ribociclib).
In e donne chì i tumori sò recettori ormoni positivi o recettori ormonali scunnisciuti, cun diffusione solu in l'ossu o in i tessuti molli, è chì sò stati trattati cun tamoxifene, u trattamentu pò include:
- Terapia di inibitore di aromatasi.
- Altre terapia ormonale cume megestrol acetate, estrogeni o terapia androgena, o terapia anti-estrogeni cum'è fulvestrant.
Terapia mirata
In e donne cù u cancheru di senu metastaticu chì hè receptore ormonale pusitivu è chì ùn hà micca rispostu à altri trattamenti, l'opzioni ponu include terapia mirata cume:
- Trastuzumab, lapatinib, pertuzumab, o inibitori mTOR.
- Terapia cunjugata anticorpi-droga cun ado-trastuzumab emtansine.
- Terapia di l'inibitore di kinasi dipendente da ciclina (palbociclib, ribociclib, o abemaciclib) chì pò esse cumminata cù terapia ormonale.
In e donne cun cancru di senu metastaticu chì hè HER2 / neu pusitivu, u trattamentu pò include:
- Terapia mirata cum'è trastuzumab, pertuzumab, ado-trastuzumab emtansine, o lapatinib.
In e donne cun cancru di senu metastaticu chì hè HER2 negativu, cù mutazioni in i geni BRCA1 o BRCA2, è chì sò stati trattati cù chimioterapia, u trattamentu pò include:
- Terapia mirata cù un inibitore PARP (olaparib o talazoparib).
Chimioterapia
In e donne cù u cancheru di u senu metastaticu chì hè negativu per u receptore ormonale, ùn hà micca rispostu à a terapia ormonale, si hè diffuso in altri organi o hà causatu sintomi, u trattamentu pò include:
- Chimioterapia cù una o più droghe.
Chimioterapia è immunoterapia
In e donne cun cancru di senu metastaticu chì hè negativu per u receptore ormonale è negativu HER2, u trattamentu pò include:
- Chimioterapia è immunoterapia (atezolizumab).
Chirurgia
- Mastectomia tutale per e donne cù lesioni mamelle aperte o dulurose. A radioterapia pò esse data dopu a chirurgia.
- Chirurgia per caccià u cancheru chì si hè spartu in u cervellu o a spina. A radioterapia pò esse data dopu a chirurgia.
- Chirurgia per caccià u cancheru chì si hè spartu in u pulmone.
- Chirurgia per riparà o aiutà à sustene l'osse debule o rotte. A radioterapia pò esse data dopu a chirurgia.
- Chirurgia per rimuovere u fluidu chì hà raccoltu intornu à i pulmoni o u core.
Radioterapia
- Radioterapia per l'osse, u cervellu, a medula spinale, u senu o a parete toracica per alleviare i sintomi è migliurà a qualità di vita.
- Stronziu-89 (un radionuclide) per alleviare u dolore da u cancheru chì si hè spartu in ossa in tuttu u corpu.
Altre opzioni di trattamentu
Altre opzioni di trattamentu per u cancheru di senu metastaticu includenu:
- Terapia farmacologica cù bifosfonati o denosumab per riduce a malattia ossea è u dolore quandu u cancru si hè sparitu à l'ossu. (Vede u riassuntu nantu à u Cancer Pain per più infurmazione nantu à i bifosfonati.)
- Un prucessu clinicu di chimioterapia à alta dosi cù trapianto di cellule staminali.
- Una prova clinica di un cunghjuntu anticorpu-droga (sacituzumab).
- Pruvenzi clinichi chì testanu novi farmaci anticanceru, nuove combinazioni di farmaci, è novi modi di dà trattamentu.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Opzioni di Trattamentu per Carcinoma Ductale In Situ (DCIS)
Per infurmazione nantu à i trattamenti elencati quì sottu, vedi a Sezione Panoramica di Opzioni di Trattamentu.
U trattamentu di u carcinoma duttale in situ pò cumprende i seguenti:
- Chirurgia di cunservazione di senu è radioterapia, cù tamoxifenu o senza.
- Mastectomia tutale cù o senza tamoxifenu. A radioterapia pò ancu esse data.
Aduprate a nostra ricerca di prucessi clinichi per truvà prucessi clinichi di u cancer supportati da NCI chì accettanu pazienti. Pudete cercà e prove basate annantu à u tippu di cancheru, l'età di u paziente, è induve sò state fatte e prove. L'infurmazioni generali nantu à i prucessi clinichi sò ancu dispunibili.
Per sapè di più nantu à u Cancer di Senu
Per saperne di più infurmazioni da l'Istitutu Naziunale di u Cancru nantu à u cancheru di u senu, vede u seguitu:
- Pagina d'iniziu di u Cancer di Senu
- Opzioni di Chirurgia per e Donne cù DCIS o Cancer di Senu
- Chirurgia per Riduce u Risicu di Cancer di Senu
- Ricustruzzione di u Senu Dopu à Mastectomia
- Biopsia di u Nodu Limfaticu Sentinella
- Petti densi: Risposte à e dumande cumune
- Droghe Appruvate per u Cancer di Senu
- Terapia Ormunale per u Cancer di Senu
- Terapie destinate à u Cancru
- Cancer Inflamatoriu di u Senu
- Mutazioni BRCA: Risicu di Cancer è Prove Genetiche
- Pruvenzi Genetichi per Sindromi di Susceptibilità à u Cancer Ereditatu
Per l'infurmazione generale di u cancheru è altre risorse da l'Istitutu Naziunale di u Cancru, vedi u seguitu:
- À propositu di u Cancer
- Messa in scena
- Chimioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Radioterapia è Voi: Supportu per e Persone Con Cancer
- Fà fronte à u Cancer
- Dumande da Fà à u Vostru Medicu nantu à u Cancer
- Per Survivors è Caregivers